Conjugarea verbului spaniol

Verbul haber are două utilizări și semnificații diferite, precum și două modele de conjugare diferite. Haber este folosit ca verb impersonal pentru a însemna „există” sau „există” și este folosit și ca verb auxiliar. Acest articol include haber conjugările ca verb impersonal în starea de spirit indicativă (prezent, trecut, condițional și viitor), dispoziția subjunctivă (prezent și trecut), dispoziția imperativă și alte forme verbale. De asemenea, puteți găsi conjugările în care haber este folosit ca verb auxiliar.

Haber ca verb impersonal

Haber poate fi folosit ca verb impersonal care este tradus în engleză ca „există” sau „există”. Faptul că este un verb impersonal înseamnă că nu există subiect și, prin urmare, este conjugat doar la forma a treia persoană singulară. De exemplu, Sunt un studiu în clasă (Există un elev în clasă) sau Sunt mulți studenți în clasă (Există mulți elevi în clasă). Această formă de haber poate însemna, de asemenea, „a avea loc” Habrá una reunion mañana (Mâine va avea loc o întâlnire) sau „va avea loc” Ayer hubo un accidente (Ieri a avut loc un accident).

Verbul haber este de asemenea utilizat în mai multe idiome, cum ar fi haber de și haber que, care sunt amândouă urmate de un verb infinitiv și exprimă nevoia de a face ceva.

Tabelele de mai jos prezintă conjugările din haber, și veți observa că, deoarece este un verb impersonal, haber nu poate fi folosit în starea de spirit imperativă. De asemenea, puteți vedea asta cu acest sens al lui haber, în toate timpurile verbale diferite, se folosește numai forma de singular a treia persoană.

Haber Prezent Indicativ

Forma de haber în prezentul timp indicativ este complet neregulat.

Fân acolo este acolo sunt Nu este fiesta în casa mea.
Hay muchas fiestas en mi casa.

Haber Preterit Indicativ

Acest verb este de asemenea neregulat în indicativul preterit.

Hubo a fost / au fost Hubo una fiesta în casa mea.
Hubo muchas fiestas en mi casa.

Haber Imperfect Indicativ

Conjugarea indicativă imperfectă a haber este regulat.

Había a fost / au fost Había una fiesta în casa mea.
Había muchas fiestas en mi casa.

Haber Indicativ viitor

Viitorul indicativ al haber este neregulată deoarece în loc să folosească infinitivul ca tulpină, haber, trebuie să folosiți tulpina Habr-.

Habra va fi Habrá una fiesta în casa mea.
Habrá muchas fiestas en mi casa.

Haber Perifrastic Indicativ viitor 

Amintiți-vă să conjugați viitorul perifrastic cu conjugarea indicativă prezentă a verbului ir (a merge), urmată de prepoziția a și de infinitivul verbului.

Va a haber va fi / vor exista Va a haber una fiesta în casa mea.
Va a haber muchas fiestas en mi casa.

Haber Present Progressive / Gerund Form

Participiul gerundin sau prezent se formează odată cu sfârșitul -iendo (pentru -er verbe). Poate fi folosit pentru a forma progresivul prezent, deși verbul haber nu este foarte frecvent utilizat în acest fel.

Prezent progresiv al Haber está habiendo Există / Există Este habiendo una fiesta în casa mea.
Este habiendo muchas fiestas en mi casa.

Haber Past Participle

Participiul trecut al haber se formează cu sfârșitul -fac.

Prezent perfect de Haber ha habido A existat / Au existat Ha habido una fiesta en my house.
Ha habido muchas fiestas en mi casa.

Haber Condițional Indicativ

La fel ca viitoarea încordare, conjugarea condiționalului este neregulată, deoarece folosește tulpina Habr-.

Habría ar fi Habría una fiesta în mi-a casei și nici nu se estuvorează păcatele mele.
Habría muchas muchas fiestas en my casa si no estuvieran mis padres.

Haber Prezent Subjunctiv

Conjugarea lui haber este neregulat (similar cu conjugarea indicativă prezentă).

Haya că există / că există Mis prietenii mei că fac o petrecere în casa mea.
Mis prietenii mei că fac haya muchas sărbători în casa mea
.

Haber Imperfect Subjunctive

Observați că există două opțiuni pentru conjugarea subjunctivului imperfect.

Opțiunea 1

Hubiera că a fost / că au existat Prietenii mei au dorit să fie o petrecere în casa mea.
Prietenii mei au dorit să fie mai fericiți și sărbători în casa mea.

Opțiunea 2

Hubiese că a fost / că au existat Prietenii mei au dorit să facă o petrecere în casa mea.
Prietenii mei au dorit să se concentreze asupra petrecerilor în casa mea.

Conjugarea Haber ca verb auxiliar

Haber este cel mai frecvent dintre verbele auxiliare din spaniolă, întrucât este folosit pentru a forma timpurile perfecte. Este echivalentul englezului „a avea” ca verb auxiliar - dar nu trebuie confundat atunci când se folosește „have” cu sensul „a poseda”, care este de obicei tener.

Tabelele de mai jos prezintă timpurile compuse în care haber este folosit ca verb auxiliar. Exemplele folosesc participiul trecut al verbului hablar (a vorbi) pentru a demonstra funcția auxiliară a haber.

Prezintă indicativ perfect

yo el hablado am vorbit He he hablado con el jefe.
a vorbit Ai vorbit Tú a povestit tot ziua.
Usted / él / ella ha hablado Tu / el / ea a vorbit Ella ha hablado italiano.
nosotros hemos hablado Am vorbit Nosotros hemos hablado de telefon.
Vosotros habéis hablado Ai vorbit Vosotros habéis hablado conmigo.
Ustedes / ellos / Ellas han hablado Tu / ei au vorbit Ellos han hablado un rato.

Indicativ Pluperfect

yo aveam hablado Am vorbit Am avut vorbire cu el.
habías hablado Ați vorbit Tú habías hablado todo the day.
Usted / él / ella aveam hablado Tu / el / ea vorbise Ella era hablado italiano.
nosotros habíamos hablado Vorbisem Ne-am spus despre telefon.
Vosotros existais hablado Ați vorbit Vosotros hadis hablado conmigo.
Ustedes / ellos / Ellas habían hablado Tu / ei vorbiseră Ellos habían hablado un rato.

Indicativ viitor perfect

yo habré hablado Voi fi vorbit Yo habré hablado con el jefe.
habrás hablado Veți fi vorbit Tú habrás hablado todo the day.
Usted / él / ella habrá hablado Vei fi vorbit Ella habrá hablado italiano.
nosotros habremos hablado Vom fi discutat Ne spunem că avem telefon prin telefon.
Vosotros habréis hablado Veți fi vorbit Vosotros habréis hablado conmigo.
Ustedes / ellos / Ellas habrán hablado Tu / ei vor fi vorbit Ellos habrán hablado un rato.

Indicativ condițional perfect

yo habría hablado Aș fi vorbit Voi vorbiți despre el și vă puteți transforma în timp.
habrías hablado Ai fi vorbit Tú habrías hablado todo el day si te hubieran dejado.
Usted / él / ella habría hablado Tu / el / ea ar fi vorbit Ella habría hablado italiano si hubiera pentru a învăța bine.
nosotros habríamos hablado Am fi vorbit Noi ne putem spune prin telefon și nu în afară de după-amiază.
Vosotros habríais hablado Ai fi vorbit Vosotros habríais hablado conmigo si in realidad lo quisierais.
Ustedes / ellos / Ellas habrían hablado Tu / ei ar fi vorbit Ellos ar trebui să vorbim despre un rato și nu te învârte.

Prezintă Subjunctiv perfect

Que yo haya hablado Că aș fi vorbit A Carlos le sorprende că ei vorbesc despre el.
Que tú hayas hablado Că ai fi vorbit A mí me molestó que tú heas hablado all the day.
Que tu / el / ella haya hablado Că tu / el / ea ar fi vorbit A María le gustó que ea haya hablado italiano.
Que nosotros hayamos hablado Că am fi vorbit Un Pedro le-a încântat să ne știm despre telefon.
Vă spunem hayáis hablado Că ai fi vorbit A maestra le-a gustat că vă puteți păstra conmigo.
Que ustedes / ellos / ellas hayan hablado Tu / ei ar fi vorbit Un Juan le-a mulțumit că ei știau că vorbesc un rato.

Subjunctiv Pluperfect

Opțiunea 1

Que yo hubiera hablado Că aș fi vorbit Carlos așteptă să le spună despre el.
Que tú hubieras hablado Că ai fi vorbit A mí no me parecía que tú hubieras hablado tot ziua.
Que tu / el / ella hubiera hablado Că tu / el / ea ar fi vorbit María nu creează că ea este hubiera hablado italiano.
Que nosotros hubiéramos hablado Că am fi vorbit Un Pedro le hubiera gustat de noi care vorbi despre telefon.
Vă spunem hubierais hablado Că ai fi vorbit A maestra le surprinde că vă puteți concentra.
Que ustedes / ellos / ellas hubieran hablado Tu / ei ar fi vorbit Juan prefería que ellos hubieran hablado un rato.

Opțiunea 2

Que yo hubiese hablado Că aș fi vorbit Carlos așteaptă ca ei să se gândească la el.
Que tú hubieses hablado Că ai fi vorbit A mí no me parecía that tú hubieses hablado all the day.
Que tu / el / ella hubiese hablado Că tu / el / ea ar fi vorbit María nu creează că ea este hubiese hablado italiano.
Que nosotros hubiésemos hablado Că am fi vorbit A Pedro le hubiera gustado que nosotros hubiésemos hablado prin telefon.
Vă spunem hubieseis hablado Că ai fi vorbit A maestra le surprinde că vă puteți concentra în conmigo.
Que ustedes / ellos / ellas hubiesen hablado Tu / ei ar fi vorbit Juan prefería que ellos hubiesen hablado un rato.