Longisquama

Nume:

Longisquama (greacă pentru „cântare lungi”); pronunțat LONG-ih-SKWA-mah

habitat:

Pădurile din Asia centrală

Perioada istorică:

Triassic de mijloc (acum 230-225 milioane de ani)

Mărime și greutate:

Lungime de aproximativ șase centimetri și câteva uncii

Dietă:

Probabil insecte

Caracteristici distincte:

Mărime mică; penele asemănătoare cu pene pe ambalaj

Despre Longisquama

Pentru a judeca după un exemplar fosil unic, incomplet, Longisquama a fost strâns legată de alte mici reptile alunecătoare din perioada Trișic, cum ar fi Kuehneosaurus și Icarosaurus. Diferența este că aceste din urmă reptile aveau aripi plate, asemănătoare fluturelor, în timp ce Longisquama avea prune subțiri și înguste, care ieșeau din vertebrele sale, a căror orientare exactă este un mister continuu. Este posibil ca aceste structuri de tip quill să se extindă de la o parte la alta și să-i ofere lui Longisquama unele „ridicări” atunci când a sărit de la o ramură la o ramură a copacilor înalți, sau s-ar fi putut să se lipească drept și să servească o funcție strict decorativă, probabil legată de selecția sexuală..

Desigur, nu a scăpat de observația oamenilor de știință că părticele lui Longisquama par să se fi oprit doar pentru a fi pene veritabile. O mică mână de paleontologi s-au apucat de această asemănare pentru a propune ca Longisquama să fi fost ancestrală păsărilor - ceea ce ar face ca această creatură (care este clasificată tentativă ca reptilă diapsidă) să fie reclasificată ca dinozaur sau arhosaur timpuriu, sau în sus a stabilit gândul în întregime și urmărește păsările moderne înapoi într-o familie obscură de șopârle alunecare. Cu toate că până la găsirea mai multor dovezi fosile, teoria actuală (conform căreia păsările au evoluat din dinozaurii cu teropod cu pene) pare să fie sigură!