Arahnidele (Arachnida) sunt un grup de artropode care includ păianjeni, căpușe, acarieni, scorpioni și recoltoare. Oamenii de știință estimează că în prezent există peste 100.000 de specii de arahnide.
Arahnidele au două segmente principale ale corpului (cefalotoraxul și abdomenul) și patru perechi de picioare articulate. În schimb, insectele au trei segmente principale ale corpului și trei perechi de picioare, ceea ce le face ușor distinguibile de arahnide. Arahnidele diferă, de asemenea, de insecte, prin faptul că le lipsește aripi și antene. Trebuie remarcat faptul că, în unele grupuri de arahnide, cum ar fi acarienii și căpușele cu glugă, etapele larvare au doar trei perechi de picioare, iar perechea de picior a patra apare după ce se transformă în nimfe. Arahnidele au un exoschelet care trebuie vărsat periodic pentru ca animalul să crească. Arahnidele au, de asemenea, o structură internă numită endosternit care este compus dintr-un material asemănător cartilajului și oferă o structură pentru atașarea musculară.
În plus față de cele patru perechi de picioare, aracnidele au și alte două perechi de apendice pe care le folosesc pentru o varietate de scopuri precum hrănirea, apărarea, locomoția, reproducerea sau percepția senzorială. Aceste perechi de apendice includ chelicerae și pedipalpele.
Majoritatea speciilor de arahnide sunt terestre, deși unele grupuri (în special căpușe și acarieni) trăiesc în ape dulci acvatice sau în medii marine. Arahnidele au numeroase adaptări pentru un stil de viață terestru. Sistemul lor respirator este avansat, deși variază în funcție de diferitele grupuri de arahnide. În general, este format din trahee, plămâni de carte și lamele vasculare care permit schimbul eficient de gaz. Arahnidele se reproduc prin fertilizare internă (o altă adaptare la viața pe uscat) și au sisteme excretorii foarte eficiente care le permit să conserve apa.
Arahnidele au diferite tipuri de sânge în funcție de metoda lor de respirație. Unele arahnide au sânge care conține hemocianină (similar în funcție de molecula de hemoglobină a vertebratelor, dar pe bază de cupru în loc de fier). Arahnidele au stomacul și numeroase diverticule care le permit să absoarbă nutrienți din alimentele lor. Un reziduu azotat (numit guanină) este excretat din anus în partea din spate a abdomenului.
Majoritatea arahnidelor se hrănesc cu insecte și alte nevertebrate mici. Arahnidele își omoară prada folosind chelicerae și pedipalpele (unele specii de arahnide sunt veninoase și își supun prada injectându-le cu venin). Deoarece arahnidele au gurile mici, își satură prada în enzimele digestive, iar când prada se lichidează, arahnida își bea prada.
Clasificare:
Animale> Nevertebrate> Artropode> Chelicerate> Arahnide
Arahnidele sunt clasificate în aproximativ o duzină de subgrupuri, dintre care unele nu sunt cunoscute pe scară largă. Unele dintre cele mai cunoscute grupări arahnide includ: