În ultimii câțiva ani, valoarea dolarului canadian (CAD) a fost într-o tendință ascendentă, apreciind mult în raport cu dolarul american.
Mulți analiști economici consideră că creșterea valorii dolarului canadian se datorează creșterii prețurilor mărfurilor care rezultă din creșterea cererii americane de mărfuri. Canada exportă o mare cantitate de resurse naturale, precum gaz natural și cherestea către Statele Unite. Cererea crescută pentru bunurile respective, toate celelalte fiind egale, determină creșterea prețului acelui bun și creșterea cantității consumate de acel bun. Când companiile canadiene vând mai multe bunuri la un preț mai mare americanilor, dolarul canadian obține o valoare în raport cu dolarul american, printr-unul dintre cele două mecanisme:
Acest mecanism este destul de simplu. Pentru a face cumpărături în dolari canadieni, cumpărătorii americani trebuie să vândă mai întâi dolari americani pe piața valutară pentru a cumpăra dolari canadieni. Această acțiune determină o creștere a numărului de dolari americani pe piață și numărul de dolari canadieni să scadă. Pentru a menține piața în echilibru, valoarea dolarului american trebuie să scadă (pentru a compensa cantitatea mai mare disponibilă), iar valoarea dolarului canadian trebuie să crească.
Acest mecanism este doar puțin mai complicat. Producătorii canadieni își vor vinde adesea produsele americanilor în schimbul dolarilor americani, deoarece este incomod pentru clienții lor să folosească piețele valutare. Cu toate acestea, producătorul canadian va trebui să plătească cea mai mare parte a cheltuielilor sale, cum ar fi salariile angajaților, în dolari canadieni. Nici o problema; vând dolarii americani pe care i-au primit din vânzări și cumpără dolari canadieni. Aceasta are apoi același efect ca și mecanismul 1.
Acum că am văzut cum dolarii canadieni și americani sunt legați de modificările prețurilor mărfurilor datorită creșterii cererii, vom vedea dacă datele se potrivesc cu teoria.
O modalitate de a testa teoria noastră este să vedem dacă prețurile mărfurilor și cursul de schimb au evoluat în tandem. Dacă descoperim că nu se mișcă în tandem sau că nu au legătură completă, vom ști că modificările prețurilor valutare nu provoacă fluctuații ale cursului de schimb. Dacă prețurile mărfurilor și ratele de schimb se mișcă împreună, teoria ar putea menține în continuare. În acest caz, o astfel de corelație nu dovedește cauzalitate, deoarece ar putea exista un alt al treilea factor care determină ca cursurile de schimb și prețurile mărfurilor să se deplaseze în aceeași direcție. Deși existența unei corelații între cele două este primul pas în descoperirea dovezilor în sprijinul teoriei, însă, o astfel de relație pur și simplu nu dezamăgește teoria.
În Ghidul pentru începători pentru cursurile de schimb și piața valutară, am aflat că Banca Canada a elaborat un Indicele prețurilor de bază (IPC), care urmărește schimbările prețurilor mărfurilor pe care le exportă Canada. IPC poate fi defalcat în trei componente de bază, care sunt ponderate pentru a reflecta amploarea relativă a acestor exporturi:
Haideți să aruncăm o privire la datele privind rata de schimb lunară și indicele prețurilor de bază pentru 2002 și 2003 (24 de luni). Datele cursului de schimb provin de la Federatia St. Louis - FRED II, iar datele IPC sunt de la Banca Canada. Datele IPC au fost, de asemenea, defalcate în cele trei componente principale, astfel încât putem vedea dacă un grup de mărfuri este un factor în fluctuațiile cursului de schimb. Datele referitoare la cursul de schimb și prețul mărfurilor pentru cele 24 de luni pot fi văzute în partea de jos a acestei pagini.
Primul lucru de remarcat este modul în care dolarul canadian, indicele prețurilor de marfă și cele 3 componente ale indicelui au crescut pe parcursul perioadei de 2 ani. În termeni procentivi, avem următoarele creșteri:
Indicele prețurilor de mărfuri a crescut de două ori mai rapid decât dolarul canadian. Cea mai mare parte a acestei creșteri pare să se datoreze prețurilor mai mari ale energiei, în special a creșterii prețurilor la gaze naturale și petrol. Prețul alimentelor și al materialelor industriale a crescut, de asemenea, în această perioadă, deși nu la fel de rapid ca prețurile la energie.
Putem determina dacă aceste prețuri se mișcă împreună, calculând corelația dintre cursul de schimb și diverșii factori IPC. Glosarul economic definește corelația în felul următor:
"Două variabile aleatorii sunt corelate pozitiv dacă valorile mari ale uneia sunt probabil asociate cu valori mari ale celeilalte. Ele sunt corelate negativ dacă valorile mari ale uneia sunt probabil asociate cu valorile scăzute ale celuilalt. Coeficienții de corelație sunt între - 1 și 1, inclusiv, prin definiție. Ele sunt mai mari decât zero pentru corelația pozitivă și mai puțin de zero pentru corelațiile negative. "
Un coeficient de corelație de 0,5 sau 0,6 ar indica faptul că rata de schimb și indicele prețurilor mărfurilor se deplasează în aceeași direcție, în timp ce o corelație scăzută, cum ar fi 0 sau 0,1, ar indica faptul că cele două nu au legătură. Rețineți că datele noastre de 24 de luni reprezintă un eșantion foarte limitat, de aceea trebuie să luăm aceste măsuri cu un bob de sare.
Vedem că rata de schimb canadiano-americană este foarte corelată cu indicele prețurilor de marfă în această perioadă. Aceasta este o dovadă puternică că creșterea prețurilor materiilor prime provoacă o creștere a cursului de schimb. Destul de interesant, se pare că, în funcție de coeficienții de corelație, creșterea prețurilor la energie are foarte puțin de-a face cu creșterea dolarului canadian, însă prețurile mai mari pentru produsele alimentare și industriale pot juca un rol important. Creșterea prețurilor la energie nu se corelează bine cu creșterile costurilor pentru produse alimentare și industriale (.336 și respectiv .169), dar prețurile produselor alimentare și a materialelor industriale se mișcă în tandem (corelație .600). Pentru ca teoria noastră să fie adevărată, avem nevoie de creșterea prețurilor care să fie cauzată de cheltuielile sporite americane cu alimente canadiene și materiale industriale. În secțiunea finală, vom vedea dacă americanii cumpără cu adevărat mai multe dintre aceste produse canadiene.
DATA | 1 CDN = | IPC | Energie | Alimente | Ind. Mat |
2 ianuarie | 0.63 | 89.7 | 82.1 | 92,5 | 94.9 |
02 Feb | 0.63 | 91,7 | 85.3 | 92.6 | 96.7 |
2 mar | 0.63 | 99,8 | 103.6 | 91.9 | 100.0 |
02 Apr | 0.63 | 102.3 | 113.8 | 89,4 | 98,1 |
02 mai | 0,65 | 103.3 | 116.6 | 90,8 | 97,5 |
02 iunie | 0,65 | 100.3 | 109,5 | 90,7 | 96.6 |
02 iul | 0,65 | 101.0 | 109.7 | 94.3 | 96.7 |
02 aug | 0.64 | 101,8 | 114.5 | 96.3 | 93,6 |
2 sept | 0.63 | 105.1 | 123,2 | 99,8 | 92.1 |
02 oct | 0.63 | 107.2 | 129.5 | 99.6 | 91,7 |
02 noiembrie | 0.64 | 104.2 | 122.4 | 98.9 | 91.2 |
02 Dec | 0.64 | 111.2 | 140.0 | 97.8 | 92.7 |
03 ianuarie | 0,65 | 118.0 | 157.0 | 97.0 | 94.2 |
03 februarie | 0,66 | 133,9 | 194.5 | 98.5 | 98.2 |
03 mar | 0,68 | 122.7 | 165,0 | 99,5 | 97,2 |
03 Apr | 0.69 | 115.2 | 143.8 | 99,4 | 98.0 |
03 mai | 0,72 | 119.0 | 151,1 | 102.1 | 99,4 |
03 iunie | 0,74 | 122.9 | 16.9 | 102,6 | 103.0 |
03 iul | 0,72 | 118.7 | 146.1 | 101.9 | 103.0 |
03 august | 0,72 | 120.6 | 147.2 | 101,8 | 106.2 |
03 sept | 0,73 | 118.4 | 135,0 | 102,6 | 111.2 |
03 oct | 0,76 | 119.6 | 139.9 | 103.7 | 109,5 |
03 noiembrie | 0,76 | 121.3 | 139,7 | 107.1 | 111.9 |
03 dec | 0,76 | 131.6 | 164.3 | 105.1 | 115.5 |
Am văzut că rata de schimb canadian-american și a mărfurilor, în special prețul produselor alimentare și a materialelor industriale, au evoluat în tandem în ultimii doi ani. Dacă americanii cumpără mai multe produse alimentare și materiale canadiene canadiene, atunci explicația noastră pentru date are sens. Creșterea cererii americane pentru aceste produse canadiene ar provoca simultan o creștere a prețului acestor produse și o creștere a valorii dolarului canadian, în detrimentul celui american.
Din păcate, avem date foarte limitate cu privire la numărul de mărfuri pe care americanul le importă, dar ce dovezi avem. În cadrul deficitului comercial și al ratelor de schimb, am analizat modelele comerciale canadiene și americane. Cu datele furnizate de Biroul de recensământ al SUA, vedem că valoarea importurilor din Canada a dolarului american a scăzut efectiv din 2001 până în 2002. În 2001, americanii au importat 216 miliarde dolari de mărfuri canadiene, în 2002 această cifră a scăzut la 209 miliarde dolari. Însă, în primele 11 luni ale anului 2003, Statele Unite au importat deja 206 miliarde USD bunuri și servicii din Canada, care au înregistrat o creștere de la an la an.
Un lucru pe care trebuie să-l amintim este însă că acestea sunt valori ale importurilor în dolari. Tot ce ne spune este că, în termeni de dolari americani, americanii cheltuiesc puțin mai puțin pentru importurile canadiene. Deoarece atât valoarea dolarului american, cât și prețul mărfurilor s-au schimbat, trebuie să facem câteva matematici pentru a afla dacă americanii importă mai multe sau mai puține bunuri.
De dragul acestui exercițiu, vom presupune că Statele Unite nu importă decât mărfuri din Canada. Această presupunere nu afectează foarte mult rezultatele, dar cu siguranță simplifică matematica.
Vom lua în considerare 2 luni an de an, octombrie 2002 și octombrie 2003, pentru a arăta cum numărul exporturilor a crescut semnificativ între acești doi ani.
Pentru luna octombrie 2002, Statele Unite au importat 19,0 miliarde de dolari de mărfuri din Canada. Indicele prețurilor mărfii pentru luna respectivă a fost 107,2. Deci, dacă o unitate de mărfuri canadiene a costat 107.20 dolari în acea lună, Statele Unite au cumpărat 177.238.805 de unități din Canada în acea lună. (177.238.805 = 19B $ / 107,20 USD)
Pentru luna octombrie 2003, Statele Unite au importat mărfuri din Canada pentru 20,4 miliarde de dolari. Indicele prețurilor mărfii pentru luna respectivă a fost de 119,6. Așadar, dacă o unitate a mărfurilor canadiene a costat 119.60 dolari în acea lună, Statele Unite au cumpărat 170.568.561 unități de mărfuri din Canada în acea lună. (170.568.561 = 20,4B USD / 119,60 USD).
Din acest calcul, vedem că Statele Unite au cumpărat cu 3,7% mai puține mărfuri în această perioadă, în ciuda creșterii prețurilor de 11,57%. Din informațiile noastre privind elasticitatea cererii prețurilor, vedem că elasticitatea prețurilor cererii pentru aceste mărfuri este 0,3, ceea ce înseamnă că sunt foarte neelastic. Din aceasta putem concluziona unul din două lucruri:
În opinia mea, numărul 2 pare mult mai probabil. În acea perioadă, economia Statelor Unite a fost stimulată de cheltuieli masive de deficit guvernamental. Între trimestrul 3 2002 și trimestrul 3 2003, produsul intern brut din SUA a crescut cu 5,8%. Această creștere a PIB-ului indică o creștere a producției economice, ceea ce ar necesita probabil o utilizare mai mare de materii prime, cum ar fi lemnul. Dovada că creșterea cererii de mărfuri canadiene a provocat creșterea atât a prețurilor mărfurilor cât și a dolarului canadian este puternică, dar nu copleșitoare.