Studiul grupurilor sociale este principalul obiectiv al multor sociologi, deoarece aceste grupuri ilustrează modul în care comportamentul uman este modelat de viața de grup și modul în care viața de grup este afectată de indivizi. Cele două grupuri pe care se concentrează în principal oamenii de știință socială sunt grupuri primare și secundare, numite „primare”, deoarece sunt sursa principală de relații și socializare a unei persoane sau „secundare”, deoarece acestea sunt de o importanță mai mică, dar încă semnificative pentru individ..
Grupurile sociale sunt formate din două sau mai multe persoane care interacționează în mod regulat și împărtășesc un sentiment de unitate și identitate comună. Se văd adesea și se consideră ca făcând parte din grup. Majoritatea oamenilor aparțin mai multor tipuri diferite de grupuri sociale. Aceștia ar putea include familia, vecinii sau membrii unei echipe sportive, un club, o biserică, o clasă de facultate sau un loc de muncă. Ceea ce sunt interesați de oamenii de știință socială este modul în care membrii acestor grupuri se raportează și interacționează.
Sociologul american american Charles Horton Cooley a introdus conceptele grupurilor primare și secundare în cartea sa din 1909, „Organizarea socială: un studiu al minții mai mari”. Cooley a fost interesat de modul în care oamenii dezvoltă un sentiment de sine și identitate prin relațiile și interacțiunile lor cu ceilalți. În cercetările sale, Cooley a identificat două niveluri de organizare socială care sunt compuse din două tipuri diferite de structură socială.
Grupurile primare sunt mici și se caracterizează prin relații apropiate, personale și intime, care durează mult timp, poate o viață. Aceste relații sunt profund personale și încărcate de emoție. Membrii includ, de obicei, familia, prietenii din copilărie, partenerii romantici și membrii grupurilor religioase, care au o interacțiune verbală față în față sau verbală și o cultură comună și se implică frecvent în activități împreună.
Legăturile care leagă relațiile din grupurile primare sunt formate din dragoste, grijă, îngrijorare, loialitate și sprijin. Aceste relații joacă un rol important în formarea sentimentului de sine și identitate al indivizilor, deoarece acești oameni sunt influenți în dezvoltarea de valori, norme, moravuri, credințe, viziune asupra lumii și comportamente și practici cotidiene ale tuturor membrilor grupului. Relațiile joacă roluri importante în procesul de socializare pe care oamenii îl experimentează odată cu înaintarea în vârstă.
Grupurile secundare cuprind relații relativ impersonale și temporare care sunt orientate spre scopuri sau sarcini și sunt deseori întâlnite în locuri de muncă sau în medii educaționale. În timp ce relațiile din cadrul grupurilor primare sunt intime, personale și durabile, relațiile din grupurile secundare sunt organizate în jurul unor game înguste de interese practice sau obiective fără de care aceste grupuri nu ar exista. Grupurile secundare sunt grupuri funcționale create pentru a îndeplini o sarcină sau a atinge un obiectiv.
De obicei, o persoană devine membră a unui grup secundar în mod voluntar, din interesul comun cu ceilalți implicați. Exemple obișnuite includ colegi de muncă într-un cadru de angajare sau studenți, profesori și administratori într-un cadru educațional. Astfel de grupuri pot fi mari sau mici, de la toți angajații sau studenții din cadrul unei organizații, până la puținii selectați care lucrează împreună la un proiect. Grupuri secundare mici, cum ar fi acestea se desfac deseori după finalizarea sarcinii sau a proiectului.
Un grup secundar nu exercită o influență primară asupra membrilor săi, deoarece ei nu trăiesc în prezența și gândurile unora. Membrul mediu joacă un rol pasiv, iar căldura relațiilor din grupurile primare lipsește
O distincție importantă între grupurile secundare și primare este că primele au adesea o structură organizată, reguli formale și o figură de autoritate care supraveghează regulile, membrii și proiectul sau sarcina în care este implicat grupul. Pe de altă parte, grupurile primare sunt organizate în mod informal, iar regulile sunt mai susceptibile de a fi implicite și transmise prin socializare.
Deși este util să înțelegem distincțiile dintre grupurile primare și secundare și diferitele tipuri de relații care le caracterizează, este de asemenea important să recunoaștem că poate exista o suprapunere între cele două. De exemplu, un individ ar putea întâlni o persoană dintr-un grup secundar care, în timp, devine un apropiat, un prieten personal sau un partener romantic care devine soț. Aceste persoane devin parte a grupului principal al individului.
O astfel de suprapunere poate duce la confuzie sau jenă pentru cei implicați, de exemplu, atunci când un copil intră la o școală unde un părinte este profesor sau administrator sau când o relație romantică intimă se dezvoltă între colegi.
Iată o scurtă descriere a grupurilor sociale și distincțiile dintre grupurile sociale primare și secundare:
surse: