Un animal ectotermic, cunoscut și sub denumirea de animal cu „sânge rece”, este unul care nu poate regla propria temperatură a corpului, astfel încât temperatura corpului său fluctua în funcție de împrejurimile sale. Termenul de ectoterm provine din greacă ektos, însemnând afară și termos, ceea ce înseamnă căldură.
Deși este comun în mod coloidal, termenul „sânge rece” este înșelător, deoarece ectotermele nu sunt de fapt reci. Mai degrabă, ectotermele se bazează pe surse externe sau „exterioare” pentru a-și regla căldura corpului. Exemple de ectoterme includ reptile, amfibieni, crabi și pești.
Multe ectoterme trăiesc în medii în care este nevoie de o reglare foarte mică, precum oceanul, deoarece temperatura ambientală tinde să rămână la fel. Când este necesar, crabii și alte ectoterme din oceanul vor migra spre temperaturile preferate. Ectotermele care trăiesc în principal pe uscat vor folosi basking-ul la soare sau răcirea la umbră pentru a-și regla temperatura. Unele insecte folosesc vibrația mușchilor care își controlează aripile pentru a se încălzi, fără să-și bată aripile.
Datorită dependenței de ectoterme de condițiile de mediu, multe sunt lente noaptea și dimineața devreme. Multe ectoterme trebuie să se încălzească înainte de a deveni active.
În lunile de iarnă sau când alimentele sunt rare, multe ectoterme intră în torpor, stare în care metabolismul lor încetinește sau se oprește. Torporul este practic o hibernare pe termen scurt, care poate dura de la câteva ore până peste noapte. Rata metabolică pentru animalele toride poate scădea până la 95% din rata de repaus.
De asemenea, ectotermele pot hiberna, care pot apărea timp de un sezon și pentru unele specii, cum ar fi broasca înfundată, ani de zile. Rata metabolică a ectotermelor hibernante se încadrează între una și două procente din rata de odihnă a animalelor. Șopârlele tropicale nu s-au adaptat la vreme rece, astfel încât să nu hiberneze.