Ce este stratificarea socială și de ce contează?

Stratificarea socială se referă la modul în care oamenii sunt ordonați și ordonați în societate. În țările occidentale, această stratificare are loc în primul rând ca urmare a statutului socioeconomic în care o ierarhie determină grupurile care au cele mai mari șanse să aibă acces la resurse financiare și forme de privilegiu. În mod obișnuit, clasele superioare au cel mai mare acces la aceste resurse, în timp ce clasele inferioare pot obține puține sau niciuna dintre ele, punându-le într-un dezavantaj distinct.

Cheltuieli cheie: Stratificarea socială

• Sociologii folosesc termenul stratificare sociala să se refere la ierarhiile sociale. Cei mai înalți în ierarhiile sociale au acces mai mare la putere și resurse.
• În Statele Unite, stratificarea socială se bazează adesea pe venit și bogăție.
• Sociologii subliniază importanța luării unui intersecționale abordarea înțelegerii stratificării sociale; adică o abordare care recunoaște influența rasismului, sexismului și heterosexismului, printre alți factori.
• Accesul la educație și barierele pentru educație, cum ar fi rasismul sistemic, sunt factori care perpetuează inegalitatea. 

Stratificarea bogăției

O analiză a stratificării bogăției din S.U.A. dezvăluie o societate profund inegală în care primele 10% din gospodării controlează 70% din bogățiile națiunii, potrivit unui studiu din 2019 publicat de Rezerva Federală. În 1989, acestea reprezentau doar 60%, un indiciu potrivit căruia diviziunile de clasă cresc în loc să se închidă. Rezerva Federală atribuie această tendință celor mai bogați americani care achiziționează mai multe active; criza financiară care a devastat piața locuințelor a contribuit și ea la decalajul de avere.

Cu toate acestea, stratificarea socială nu se bazează doar pe bogăție. În unele societăți, afilierea tribală, vârsta sau casta au ca rezultat stratificarea. În grupuri și organizații, stratificarea poate lua forma unei distribuții a puterii și autorității în jos. Gândiți-vă la diferitele moduri în care statutul este determinat în armată, școli, cluburi, afaceri și chiar grupări de prieteni și colegi.

Indiferent de forma pe care o ia, stratificarea socială se poate manifesta ca fiind capacitatea de a lua reguli, decizii și de a stabili noțiuni de corect și de greșit. În plus, această putere se poate manifesta ca fiind capacitatea de a controla distribuția resurselor și de a determina oportunitățile, drepturile și obligațiile altora.

Rolul intersecționalității

Sociologii recunosc că o varietate de factori, incluzând clasa socială, rasa, sexul, sexualitatea, naționalitatea și, uneori, religia, influențează stratificarea. Ca atare, ei tind să adopte o abordare intersecțională pentru analiza fenomenului. Această abordare recunoaște că sistemele de opresiune se intersectează pentru a modela viața oamenilor și a le sorta în ierarhii. În consecință, sociologii consideră rasismul, sexismul și heterosexismul jucând roluri semnificative și tulburătoare în aceste procese..

În acest sens, sociologii recunosc că rasismul și sexismul afectează acumularea de avere și putere în societate. Relația dintre sistemele de opresiune și stratificarea socială este clarificată de datele recensământului american care arată un decalaj dintre salarii și bogăție de gen pe termen lung au afectat femeile de zeci de ani și, deși s-a restrâns un pic de-a lungul anilor, aceasta continuă să prospere și astăzi. O abordare intersecțională relevă faptul că femeile negre și latine, care fac 61 și 53 de cenți, respectiv, pentru fiecare dolar câștigat de un bărbat alb, sunt afectate de diferența de salariu între femei și bărbați mai mult decât femeile albe, care câștigă 77 de cenți pe acest dolar, potrivit la un raport al Institutului de Cercetare a Politicii Femeilor.

Educația ca factor

Studiile de științe sociale arată că nivelul de educație al său este corelat pozitiv cu venitul și averea. Un sondaj efectuat asupra tinerilor adulți din SUA a constatat că cei cu cel puțin o diplomă universitară sunt de aproape patru ori mai bogați decât tânărul mediu. De asemenea, au de 8,3 ori mai multă bogăție decât cei care tocmai au terminat liceul. Aceste constatări arată că educația joacă în mod clar un rol în stratificarea socială, dar rasa se intersectează cu realizările academice și în S.U.A..

Centrul de cercetare Pew a raportat că finalizarea colegiului este stratificată în funcție de etnie. Se estimează că 63% dintre americanii asiatici și 41% din albii absolventă de la facultate, comparativ cu 22% dintre negri și 15% din latino. Aceste date dezvăluie faptul că rasismul sistematic modelează accesul la învățământul superior, care, la rândul său, afectează veniturile și averea. Potrivit Urban Institute, familia latină medie avea doar 20,9% din averea familiei medii albe în 2016. În același interval de timp, familia neagră medie avea doar 15,2% din averea omologilor lor albi. În cele din urmă, bogăția, educația și rasa se intersectează în moduri care creează o societate stratificată.