Care sunt elementele unei bune ipoteze?

O ipoteză este o ghicire sau predicție educată a ceea ce se va întâmpla. În știință, o ipoteză propune o relație între factori numiți variabile. O ipoteză bună se referă la o variabilă independentă și o variabilă dependentă. Efectul asupra variabilei dependente depinde sau este determinat de ceea ce se întâmplă atunci când schimbi variabila independentă. Deși puteți considera orice predicție a unui rezultat ca fiind un tip de ipoteză, o ipoteză bună este aceea pe care o puteți testa folosind metoda științifică. Cu alte cuvinte, doriți să propuneți o ipoteză pe care să o utilizați ca bază pentru un experiment.

Cauza și efectul sau relațiile „Dacă, apoi”

O ipoteză experimentală bună poate fi scrisă ca daca atunci declarație pentru a stabili cauza și efectul asupra variabilelor. Dacă faceți o modificare la variabila independentă, atunci variabila dependentă va răspunde. Iată un exemplu de ipoteză:

Dacă creșteți durata luminii, plantele de porumb vor crește mai mult în fiecare zi.

Ipoteza stabilește două variabile, lungimea expunerii la lumină și rata de creștere a plantelor. Un experiment ar putea fi proiectat pentru a testa dacă rata de creștere depinde de durata luminii. Durata luminii este variabila independentă, pe care o puteți controla într-un experiment. Rata creșterii plantelor este variabila dependentă, pe care o puteți măsura și înregistra ca date într-un experiment.

Puncte cheie ale ipotezei

Când aveți o idee pentru o ipoteză, poate ajuta la scrierea ei în mai multe moduri diferite. Revizuiește-ți alegerile și selectează o ipoteză care descrie cu exactitate ce testezi.

  • Ipoteza se referă la o variabilă independentă și dependentă? Puteți identifica variabilele?
  • Puteți testa ipoteza? Cu alte cuvinte, ați putea proiecta un experiment care să vă permită să stabiliți sau să respingeți o relație între variabile?
  • Experimentul dvs. ar fi sigur și etic?
  • Există un mod mai simplu sau mai precis de a afirma ipoteza? Dacă da, rescrieți-l.

Ce se întâmplă dacă ipoteza este incorectă?

Nu este greșit sau rău dacă ipoteza nu este acceptată sau este incorectă. De fapt, acest rezultat vă poate spune mai multe despre o relație între variabile decât dacă ipoteza este acceptată. În mod intenționat, vă puteți scrie ipoteza ca o ipoteză nulă sau fără diferență, pentru a stabili o relație între variabile.

De exemplu, ipoteza:

Rata creșterii plantelor de porumb nu depinde de durata luminii.

Acest lucru poate fi testat expunând plantele de porumb la „zile” de lungime diferită și măsurând rata de creștere a plantelor. Se poate aplica un test statistic pentru a măsura cât de bine susțin datele ipotezei. Dacă ipoteza nu este acceptată, aveți dovezi despre o relație între variabile. Este mai ușor să stabiliți cauza și efectul testând dacă nu se găsește „niciun efect”. În mod alternativ, dacă ipoteza nulă este acceptată, atunci ați arătat că variabilele nu sunt legate. Oricum, experimentul dvs. este un succes.

Exemple

Aveți nevoie de mai multe exemple despre cum să scrieți o ipoteză? Poftim:

  • Dacă stingeți toate luminile, veți adormi mai repede. (Gândiți-vă: cum l-ați testa?)
  • Dacă aruncați obiecte diferite, acestea vor scădea în același ritm.
  • Dacă mănânci doar fast-food, atunci vei câștiga în greutate.
  • Dacă utilizați controlul de croazieră, mașina dvs. va obține un kilometraj mai bun.
  • Dacă aplicați o haină de vârf, atunci manichiura dvs. va dura mai mult.
  • Dacă porniți și stingeți rapid luminile, atunci becul se va aprinde mai repede.