Definirea dialogului, exemple și observații

(1) Dialog este un schimb verbal între două sau mai multe persoane. (Comparați cu monologul.) De asemenea, ortografiat dialog.

(2) Dialog se referă, de asemenea, la o conversație raportată într-o dramă sau narațiune. Adjectiv: dialogice.

Când citiți dialogul, introduceți cuvintele fiecărui vorbitor în ghilimele și (ca regulă generală), indicați schimbări ale vorbitorului prin începerea unui nou alineat.

Etimologie
Din greacă, „conversație”

Exemple și observații

• Annina: Monsieur Rick, ce fel de bărbat este căpitanul Renault?
  Rick: Oh, este exact ca oricare alt om, doar mai mult.
  (Joy Page și Humphrey Bogart în Casablanca, 1942)
• "'Ce mai faci?' am spus.
  „„ După cum vezi ”, a spus bătrânul Hernandez și și-a împins șapca înapoi pe frunte și a zâmbit:„ viu ”.
  (Martha Gellhorn, „A treia iarnă”, 1938)

Eudora Welty pentru funcțiile multiple ale dialogului

„La începutul ei, dialogeste cel mai ușor lucru din lume să scrii atunci când ai o ureche bună, pe care cred că am. Dar, pe măsură ce continuă, este cel mai dificil, deoarece are atât de multe moduri de a funcționa. Uneori, aveam nevoie de un discurs în care să fac trei sau patru sau cinci lucruri simultan - să dezvăluie ce a spus personajul, dar și ce a crezut că a spus, ce a ascuns, ce vor gândi alții că el înseamnă și ce au înțeles greșit, etc. toate în discursul său unic. "(Eudora Welty, intervievată de Linda Kuehl. Revizuirea de la Paris, Toamna 1972)

Dialog vs Discuție

• „[T] el dialog este selectiv - fin lustruit și aranjat pentru a transmite cea mai mare cantitate posibilă de semnificație cu cea mai mică utilizare de cuvinte ... [Dialogul] nu este o reproducere fonografică a modului în care oamenii vorbesc de fapt. Este modul în care ar vorbi dacă ar avea timp să se descurce și să se perfecționeze la ceea ce voiau să spună. "(Robertson Davies,„ Art of Fiction No. 107. " Revizuirea de la Paris, Primăvara 1989)
• "Discuția este repetitivă, plină de propoziții incomplete sau incomplete și de obicei conține o mulțime de cuvinte inutile. Majoritatea răspunsurilor conțin ecouri ale întrebării. Discursul nostru este plin de astfel de ecouri.. Dialog, contrar vederii populare, nu este o înregistrare a discursului propriu-zis; este o aparentă a vorbirii, un limbaj inventat al schimburilor care se construiesc în tempo sau conținut spre climax. Unii oameni cred greșit că tot ce trebuie să facă un scriitor este să pornească un magnetofon pentru a surprinde dialogul. Ceea ce ar fi prins este aceleași modele de discurs plictisitoare pe care trebuie să le înregistreze verbale săracul reporter. Învățarea noii limbi de dialog este la fel de complexă precum învățarea oricărei limbi noi. "(Sol Stein, Stein despre scriere. Griful Sf. Martin, 1995)
• "Odată capturate, cuvintele trebuie tratate. Trebuie să le tăiați și să le îndreptați pentru a le transforma din translatarea vorbirii în claritatea tipăririi. Vorbirea și tipărirea nu sunt aceleași și este posibil ca o prezentare slavă a vorbirii înregistrate să nu fie fii la fel de reprezentativ pentru un vorbitor ca și dialog care a fost tăiat și îndreptat. Vă rugăm să înțelegeți: tăiați și îndreptați, dar nu o alcătuiți. "(John McPhee,„ Elicitation ". New Yorkerul, 7 aprilie 2014)

Harold Pinter la scrierea cu voce tare

Mel Gussow: Citiți sau vorbiți dialog cu voce tare când o scrii?

Harold Pinter: Nu mă opresc niciodată. Dacă ai fi în camera mea, m-ai găsi să stau de vorbă ... Mă testez întotdeauna, da, nu neapărat chiar în momentul scrierii, ci doar câteva minute mai târziu.

MG: Și râzi dacă e amuzant?

HP: Rad ca naiba.
(Interviul lui Mel Gussow cu dramaturgul Harold Pinter, octombrie 1989. Conversații cu Pinter, de Mel Gussow. Nick Hern Books, 1994)

Sfaturi despre dialogul scris

• „Există o serie de lucruri care te ajută când stai să scrii dialog. În primul rând, sună-ți cuvintele - citește-le cu voce tare ... Acesta este un lucru pe care trebuie să îl exersezi, făcându-l din nou și din nou. Atunci când ești afară în lume - adică nu la biroul tău - și auzi oameni vorbind, te vei regăsi dialogul, jucându-te cu el, văzând în ochii minții tale cum ar arăta pagina. Asculți cum vorbesc oamenii cu adevărat și apoi învață puțin câte puțin să iei discursul cuiva de cinci minute și să-l faci o singură propoziție, fără a pierde nimic., Pasăre de pasăre: câteva instrucțiuni despre scriere și viață. Random House, 1994)
• "[A] se ajunge la dialog cât mai repede posibil. Întotdeauna simt că lucrul pentru care este nevoie este viteza. Nimic nu scoate cititorul mai mult decât o mare placă de proză la început. "(P.G. Wodehouse, Paris Review Interviu, 1975)
• „La fel ca în ficțiune, în non-ficțiune dialog-vocile care vorbesc cu voce tare pe pagină - realizează mai multe efecte dramatice importante: dezvăluie personalitate, asigură tensiune, mută povestea de-a lungul unui punct în altul și rupe monotonia vocii naratorului prin interpunerea altor voci care vorbesc în tonuri contrastante, folosind vocabulare și cadențe diferite. Un dialog bun împrumută textură la o poveste, în sensul că nu este vorba de o suprafață delicioasă. Acest lucru este important mai ales într-o narațiune flagrantă în prima persoană, deoarece oferă cititorului o ușurare din punct de vedere unic și îngust. Vocile în dialog pot spori sau contrazice vocea naratorului și pot contribui la ironie, adesea prin umor. "(Philip Gerard, Non-ficțiune creativă: Cercetarea și realizarea poveștilor vieții reale. Press Press, 1996)

Pronunție: DI-e-log

De asemenea cunoscut ca si: dialogism, sermocinatio