Utilizare în engleză (gramatică)

folosire se referă la modalitățile convenționale în care cuvintele sau expresiile sunt utilizate, rostite sau scrise într-o comunitate de vorbire.

Nu există nicio instituție oficială (similară cu Académie française, de 500 de ani, de exemplu) care să funcționeze ca o autoritate în ceea ce privește modul de utilizare a limbii engleze. Cu toate acestea, există numeroase publicații, grupuri și persoane (ghiduri de stil, cărți de limbă și altele asemenea) care au încercat să codifice (și uneori să dicteze) regulile de utilizare.

Etimologie
Din latină, usus  "a folosi

observaţii

• "Acest folosire chestiile nu sunt simple și ușoare. Dacă cineva îți spune că regulile gramaticii engleze sunt simple și logice și ar trebui să le înveți și să le asculți, pleacă, pentru că primești sfaturi de la un nebun. "(Geoffrey K. Pullum,„ Are într-adevăr importanță " Dacă periclită? " Jurnal de limbă, 20 noiembrie 2010)
• „Poziția grijulie și nedichotomică asupra limbajului depinde de o intuiție simplă: Reguli proprii folosire sunt convenții tacite. Convențiile sunt acorduri nestatate în cadrul unei comunități de a respecta un singur mod de a face lucrurile - nu pentru că există un avantaj inerent alegerii, ci pentru că există un avantaj pentru toată lumea care face aceeași alegere. Greutățile și măsurile standardizate, tensiunile și cablurile electrice, formatele fișierelor de calculator, calendarul gregorian și moneda de hârtie sunt exemple familiare. "(Steven Pinker," Falsele frontale în războaiele limbii ". Ardezie, 31 mai 2012)

Diferența dintre gramatică și utilizare

„În această carte, gramatică se referă la modul în care funcționează limbajul, la modurile în care sunt reunite blocurile de vorbire și scriere. folosire se referă la utilizarea unor cuvinte specifice într-o manieră care va fi considerată ca acceptabilă sau inacceptabilă. Întrebarea de a împărți sau nu un infinitiv este o considerație a gramaticii; întrebarea dacă cineva ar trebui să folosească literalmente în sens neliteral este una de utilizare. "(Ammon Shea, Engleza rea: o istorie a agravării lingvistice. Perigee, 2014)

Arbitri de utilizare

• „Conceptul savant actual al folosire ca un consens social bazat pe practicile clasei de mijloc educate a apărut abia în secolul trecut. Cu toate acestea, pentru mulți oameni, părerile și scopurile limbajului de rezolvare al limbii XVII-18c continuă să fie adevărate: consideră că ar trebui să existe o singură autoritate capabilă să ofere îndrumări autoritare despre utilizarea „bună” și „proastă”. Pentru ei, modelul rămâne cel grecesc și latin și au salutat arbitrii de utilizare, cum ar fi Henry Fowler, care și-au bazat prescripțiile pe acest model. În ciuda acestui fapt ... nicio națiune în care engleza este limba principală nu a înființat încă o instituție oficială care să monitorizeze și să facă reguli de utilizare. Cuvintele noi, și noile simțuri și utilizări ale cuvintelor nu sunt sancționate sau respinse de autoritatea niciunui corp: ele apar prin utilizarea regulată și, odată stabilite, sunt înregistrate în dicționare și gramatici. Aceasta înseamnă că, cu modelul clasic de gramatică în declin rapid, utilizatorii de engleză stabilesc colectiv standardele și prioritățile care stau la baza tuturor utilizării. "(Robert Allen," Usage ". Companionul de la Oxford la limba engleză, ed. T. McArthur. Oxford University Press, 1992)
• "Majoritatea micilor manuale care pretind că ne reglementează utilizarea limbii noastre proprii și de a declara ce este și ceea ce nu este bun engleza sunt grotești în ignoranța lor, iar cele mai bune dintre ele sunt de o valoare mică, pentru că sunt pregătite în ipoteza. că limba engleză este moartă, la fel ca latina, și că, ca și latina din nou, a ei folosire este fixat în cele din urmă. Desigur, această presupunere este pe cât posibil de fapt. Limba engleză este în viață acum - foarte vie. Și pentru că este în viață, este într-o stare constantă de creștere. Se dezvoltă zilnic în funcție de nevoile sale. El renunță la cuvinte și uzuri care nu mai sunt satisfăcătoare; adaugă noi termeni pe măsură ce lucrurile noi sunt prezentate; și face uz de noi utilizări, după cum sugerează convenența, scurtături între loturi și pentru neglijarea porților cu cinci bare stabilite rigid de strămoșii noștri. "(Brander Matthews, Piese de vorbire: eseuri în limba engleză, 1901)

Lingvistică de utilizare și corpus

"Engleza este mai diversă ca niciodată în toate emisferele. Cercetările în„ noile engleze "au înflorit, susținute de jurnale precum English World-Wide, Lumea engleză și English Today. În același timp, căutarea unei singure forme internaționale de comunicare scrisă devine mai presantă, printre cei care vizează o lectură globală ...
„Multe tipuri de resurse au fost aduse în considerare stilului și folosire întrebări ridicate. Ghidul Cambridge de utilizare a limbii engleze este primul de acest gen care folosește regulat bazele de date mari (corpora) de texte computerizate ca surse primare ale limbii engleze actuale ... Corpora cuprinde diverse tipuri de discurs scris, precum și transcrieri ale discursului vorbit - suficient pentru a arăta tipare de divergență între cei doi. Atitudinile negative față de anumite limbaje sau utilizări determină adesea faptul că sunt mai familiare cu urechea decât ochiul, iar construcțiile scrisului formal sunt privilegiate prin aceasta. Datele Corpus ne permit să analizăm mai neutru distribuțiile de cuvinte și construcții, pentru a vizualiza gama de stiluri în care operează. Pe această bază, putem vedea ceea ce este cu adevărat „standard”, adică utilizabil în multe tipuri de discurs, spre deosebire de cel formal sau informal. "(Pam Peters, Ghidul Cambridge de utilizare a limbii engleze. Cambridge University Press, 2004)

Lingviști și utilizare

„Ca domeniu de studiu, folosire nu are prea mult interes pentru lingviștii moderni, care se îndreaptă tot mai mult spre psihologie și teorie calitativă. Teoreticianul lor principal, Noam Chomsky al MIT, a recunoscut, fără niciun regret, aparentă irelevanță pedagogică a lingvisticii moderne: „Sunt, sincer, destul de sceptic în ceea ce privește semnificația, pentru predarea limbilor, a unor perspective și înțelegeri așa cum au fost atins în lingvistică și psihologie "... Dacă doriți să învățați cum să utilizați limba engleză cu abilitate și grație, cărțile despre lingvistică nu vă vor ajuta deloc." (Bryan A. Garner, Utilizare modernă americană a lui Garner, A 3-a ed. Oxford University Press, 2009)

Corectitudine

"În trecut, ideile neprobate despre„ Standard "au fost adesea folosite pentru a transmite anumite interese sociale în detrimentul altora. Știind acest lucru, nu descriem folosirea greșită a convențiilor de punctuație în scrisul unor studenți drept„ o crimă împotriva civilizației, „deși subliniem greșelile. Ceea ce ne interesează cu mult mai mult este că acești scriitori ucenici au idei interesante de transmis și reușesc să susțină bine argumentele lor. Ei trebuie încurajați să apeleze la sarcina de a scrie cu seriozitate și entuziasm în loc să fie descurajați, deoarece nu pot puncta corect o clauză restrictivă, dar când întreabă: „Conține ortografia?” le spunem că în scris, ca și în viață, totul contează. Pentru scriitorii academici, ca și pentru scriitorii într-o mare varietate de domenii (afaceri, jurnalism, educație etc.), corectitudinea atât în ​​conținut cât și în expresie este vitală ... Standardizarea limbii poate au fost utilizate ca un instrument de opresiune socială, dar a fost, de asemenea, vehiculul unei colaborări și comunicări ample. (Margery Fee și Janice McAlpine, Ghid de utilizare în limba engleză canadiană, A 2-a ed. Oxford University Press, 2007)
 

"folosire este la modă, arbitrar și, mai ales, se schimbă constant, la fel ca toate celelalte moduri - în îmbrăcăminte, muzică sau automobile. Gramatica este rațiunea unei limbi; utilizarea este eticheta. "(I. S. Fraser și L. M. Hodson,„ Douăzeci și unu de lovituri la calul gramaticii ". Jurnalul englez, Decembrie 1978)
 

E.B. Alb pe utilizare ca "materie de ureche"

„Ne-a interesat ce a spus dr. Henry Seidel Canby despre engleză folosire, în Sambata Recenzie. Utilizarea ni se pare în mod deosebit o chestiune de ureche. Fiecare are propriul său set de reguli, propria sa listă de orori. Dr. Canby vorbește despre „contactul” folosit ca verb și subliniază că scriitorii și vorbitorii atenți, persoanele cu gust, îl evită studios. Ei o fac - unii dintre ei, pentru că cuvântul atât de folosit, îi face să se ridice defileul, alții pentru că au auzit că noi oamenii sensibili considerăm că este nemulțumitor. Ciudat este că ceea ce este adevărat pentru un substantiv-verb nu este neapărat adevărat pentru altul. A „contacta un om” ne face să ne înfățișăm; dar „ateriza un avion din cauza vremii nefavorabile” sună bine. Mai mult, deși suntem mulțumiți să „punem la sol un avion”, ne opunem „garajării unei automobile”. O mașină nu trebuie să fie „garajată”; ar trebui fie „pus într-un garaj”, fie lăsat afară toată noaptea.
"Contracția nu este", după cum subliniază dr. Canby, reprezintă o mare pierdere pentru limbă. Nellies drăguțe, profesori de școală și gramatici nedepărtați au făcut din ea simbolul necunoașterii și al reproducerii necorespunzătoare, când de fapt este un cuvânt la îndemână, adesea servind acolo unde nu va mai face nimic altceva. „Spuneți că nu este așa” este o frază corect așa cum stă și nu poate fi altfel. Oamenii se tem de cuvinte, se tem de greșeli. O dată ziarul ne-a trimis la o morgă pentru a obține o poveste despre o femeie al cărei cadavru era ținut pentru identificare. Un bărbat care se credea că este soțul ei a fost adus. Cineva a tras foaia înapoi; bărbatul aruncă o privire agonizantă și a strigat: „My Doamne, e ea! ' Când am raportat acest incident sumbr, editorul l-a schimbat cu sârguință în „Dumnezeul meu, este ea!”
"Limba engleză lipeste întotdeauna un picior pentru a călători un bărbat. În fiecare săptămână ajungem să fim aruncați, scriind vesel de-a lungul. Chiar și Dr. Canby, un meșter atent și experimentat, a fost aruncat în propria sa redacție. El a vorbit despre" producătorii de manuale care sunt aproape întotdeauna reacționare și, adesea, nesolicitate, care neagă dreptul de a se schimba într-o limbă care s-a schimbat întotdeauna ... "În acest caz, cuvântul" schimbare ", în mod liniștit între câteva pereche de", a explodat în mod neașteptat propoziție întreagă. Chiar și inversarea frazelor nu ar fi ajutat. Dacă ar fi început, „În negarea unei limbi ... dreptul la schimbare”, ar fi ieșit astfel: „În negarea unei limbi care a fost întotdeauna schimbarea dreptului la schimbare ... „Folosirea limbii engleze este uneori mai mult decât un simplu gust, judecată și educație - uneori este pur și simplu noroc, precum trecerea pe o stradă. (EB White,„ English Usage ”). Al doilea copac din colț. Harper & Row, 1954)

Pronunție: Yoo Sij