Jacques-Yves Cousteau (11 iunie 1910 - 25 iunie 1997) a fost un celebru explorator și conservator subacvatic, care a jucat un rol vital în istoria scufundării. El a ajutat la dezvoltarea Aqua-Lung, primul aparat de respirație subacvatic auto-conținut din lume (SCUBA).
Născut în Franța în 1910, Jacques Cousteau a fost fiul lui Daniel și Elizabeth Cousteau. A urmat școala internată din Alsacia, a terminat studiile pregătitoare la Colegiul Stanislas din Paris și a participat la École Navale (Academia Navală Franceză) din Brest. Cousteau nu era un student deosebit de bun, dar avea o curiozitate naturală când era vorba de apă și mecanică.
Cousteau plănuia să devină pilot naval, dar un accident de mașină sever care i-a rupt ambele brațe i-a modificat traiectoria în carieră. În timpul recuperării, el și-a petrecut timpul înotând pentru a-și consolida forțele. În această perioadă s-a născut fascinația sa cu apa.
Jacques Cousteau a explorat suprafața și adâncimile oceanului. O parte din munca sa a fost posibilă datorită invenției sale Aqua-Lung, pe care a creat-o împreună cu inginerul Emile Gagnan în timpul iernii 1942-1943. Această invenție a contribuit la aventurile extinse ale mării adânci ale lui Cousteau. De asemenea, a fost mult mai ușor să filmați expedițiile subacvatice.
În 1950, Cousteau a supravegheat modificarea unui Calypso, fostul măturător care a fost transformat într-o navă oceanografică. A petrecut următoarele patru decenii navigând pe Calypso în întreaga lume. Cousteau și echipajul său au vizitat oceanele, mările și râurile la bordul Calypso.
Cousteau și-a împărtășit aventurile subterane prin cărți și documentare, care au ajutat la introducerea a mii de oameni în magia oceanului și ecosistemelor marine. Dar Cousteau nu a explorat doar apa, dar a lucrat și la protejarea acesteia prin numeroase eforturi de conservare. De exemplu, el a ajutat la prevenirea aruncării deșeurilor nucleare în Marea Mediterană în 1960 și a încurajat personal Comisia internațională pentru vânătoare de balene să promoveze un moratoriu privind balenele comerciale în 1986.
Jacques Cousteau s-a căsătorit cu Simone Melchior pe 12 iulie 1937. Ea a fost instrumentală în explorările sale și a devenit în cele din urmă prima scufundătoare de sex feminin. Cousteau a avut doi copii cu Simone pe nume Jean-Michel (născut în 1938) și Philippe (născut în 1940). Când Simone a murit în 1990, la 71 de ani, Cousteau s-a căsătorit cu amanta sa de multă vreme, Francine Triplet, cu care a avut doi copii, Diane (născută în 1980) și Pierre-Yves (născut în 1982).
Jacques Cousteau a realizat peste 100 de documentare de televiziune, scurtmetraje și filme. Cele mai cunoscute sale includ Redescoperirea lumii a lui Cousteau și Odiseea Cousteau. Pe lângă filmografia sa, Cousteau a publicat numeroase cărți despre ocean și viața marină. Cele mai cunoscute opere ale sale includ Lumea tăcută: o poveste a descoperirii și aventurii subterane și Lumea oceanică a lui Jacques Cousteu.
Jacques Cousteau a obținut numeroase onoare, premii și distincții pentru munca sa în explorarea subacvatică și conservarea marină. Unele dintre cele mai notabile includ:
Pe 25 iunie 1997, Jacques Cousteau a murit după ce a făcut un atac de cord la Paris, Franța. Avea 87 de ani. A fost lăsat să se odihnească în bolta familiei sale din orașul său natal, Saint-André-de-Cubzac. Cousteau a fost jelit de oameni din întreaga lume. Moartea sa a fost comemorată de orașul său natal cu o placă și redenumirea unei străzi care ducea la fosta sa casă.
Opera de pionierat a lui Jacques Cousteau ca explorator subacvatic a făcut posibile nenumărate descoperiri marine. Invențiile sale sunt încă folosite astăzi, în timp ce oamenii de știință și scufundătorii explorează adâncurile oceanului. Cousteau are și o moștenire filantropică: grupul non-profit The Cousteau Society, pe care l-a creat în 1974. Grupul de 300.000 de membri dedicat protecției mediului, participând la acțiuni precum prevenirea exploatării de minerale în Antarctica.