Definiție și exemple de împrumuturi

În lexicologie, a loanword (de asemenea, ortografiat cuvânt de împrumut) este un cuvânt (sau lexem) importat într-o limbă dintr-o altă limbă. Aceste cuvinte se mai numesc a cuvânt împrumutat sau a împrumut. Termenul loanword, de la germană Lehnwort, este un exemplu de traducere de calque sau împrumut. Termenii loanword și împrumut sunt, în cel mai bun caz, imprecise. După cum au subliniat nenumărați lingviști, este extrem de puțin probabil ca un cuvânt împrumutat să fie returnat în limba donatorului.

În ultimii 1.500 de ani, engleza a adoptat cuvinte din peste 300 de limbi. „Cuvintele de împrumut constituie o proporție uriașă de cuvinte în orice dicționar mare de engleză”, notează Philip Durkin în Cuvinte împrumutate: o istorie a cuvintelor împrumutate în engleză. "De asemenea, se înfățișează în mare parte în limba de comunicare de zi cu zi, iar unele se regăsesc chiar și printre cele mai de bază vocabular al limbii engleze."

Exemple și observații

Geoffrey Hughes

"O distincție triplă derivată din limba germană este aplicată de savanți pentru a împrumuta cuvinte pe baza gradului lor de asimilare în noua limbă gazdă. Un Gastwort („ cuvânt invitat ") își păstrează pronunția, ortografia și sensul inițiale. Exemple sunt passe din franceză, divă din italiană și laitmotivul din germană. Un Fremdwort („cuvânt străin”) a suferit o asimilare parțială, la fel ca și franceza garaj și hotel. Garaj a dezvoltat o pronunție secundară, anglicizată („garrij”) și poate fi folosită ca verb; hotel, pronunțată inițial cu „h”, ca formularea mai veche un hotel arată, s-a pronunțat de ceva timp ca un cuvânt englezesc, cu „h” sunând. În sfârșit, un Lehnwort („cuvânt de împrumut”) a devenit un nativ virtual în noua limbă, fără caracteristici distincte. Cuvant de imprumut este astfel un exemplu în sine ”.

Lyle Campbell

„[Unul] motiv pentru care cuvintele sunt preluate dintr-o altă limbă este pentru prestigiu, deoarece termenul străin dintr-un motiv oarecare este foarte apreciat. Împrumuturile pentru prestigiu sunt uneori numite împrumuturi „de lux”. De exemplu, engleza s-ar fi putut descurca perfect numai cu termeni autohtoni pentru „carne de porc / carne de porc” și „carne de vacă / carne de vacă”, dar din motive de prestigiu, porc (din franceză porc) și vită (din franceză Boeuf) au fost împrumutate, precum și mulți alți termeni de „bucătărie” din limba franceză-bucătărie ea însăși este din franceză bucătărie „bucătărie”, deoarece franceza avea mai mult statut social și era considerată mai prestigioasă decât engleza în perioada de dominanță a normelor franceze în Anglia (1066-1300). "

Philip Durkin

"Printre cuvintele de împrumut spaniole care sunt susceptibile de a fi utilizate de majoritatea vorbitorilor de engleză contemporană, fără conștientizarea specifică a originii lor spaniole și, cu siguranță, nu se referă doar la culturile de limbă spaniolă, sunt: macetă (1575), ţânţar (1572), tutun (1577), hamsie (1582), patlagina „tip de banană” (1582; ​​1555 ca. Platano), aligator (1591); mai devreme Lagarto)…, (Probabil) gândac de bucătărie (1624), chitară (a. 1637, poate prin franceză), Castanet (1647; poate prin franceză), încărcătură (1657), plaza (1673), smucitură „pentru a vindeca (carne)” (1707), flotilă (1711), delimitare (1728; poate prin franceză), impatimit (1802), dengue (1828; etimologia ulterior este incertă), canion (1837), noroc neașteptat (1844), ton (1881), oregano (1889).“

"Astăzi limba engleză împrumută cuvinte din alte limbi cu o abordare cu adevărat globală. Câteva exemple care Dicționar englez Oxford sugerează introducerea limbii engleze în ultimii 30 de ani include tarka dal, o farfurie cremoasă cu linte indiană (1984, din hindi), quinzhee, un tip de adăpost de zăpadă (1984, din Slave sau altă limbă a Coastei Pacificului din America de Nord), popiah, un tip de primăvară din Singapore sau Malaezia (1986, din malaeză), izakaya, un tip de bar japonez care servește mâncare (1987), affogato, un desert italian format din înghețată și cafea (1992) ...

"Unele cuvinte se acumulează lent în frecvență. De exemplu, cuvântul sushi[din japoneză] este înregistrată pentru prima dată în engleză în anii 1890, dar primele exemple tipărite simt nevoia de a explica ce este sushi și abia în ultimele decenii a devenit omniprezent, deoarece sushi s-a răspândit de-a lungul străzii mari și în dulapuri de răcire la supermarketuri în majoritatea colțurilor lumii de limbă engleză. Dar, obișnuit, deși sushi ar putea fi în ziua de azi, nu și-a croit drum în miezul interior al limbii engleze, în același mod ca și cuvinte precum pace, război, doar, sau foarte(din franceză) sau picior, cer, să ia, sau ei (din limbi scandinave). "

Francis Katamba

"Folosind o anumită limbă, vorbitorii bilingvi pot spune ceva despre modul în care se percep pe ei înșiși și despre modul în care doresc să se relaționeze cu interlocutorul lor. De exemplu, dacă un pacient inițiază un schimb cu un medic în chirurgia medicului în idiș, acesta poate fi un semnal de solidaritate, spunând: tu și cu mine suntem membri ai aceluiași subgrup. În mod alternativ, mai degrabă decât să alegem între limbi, aceste două persoane pot prefera comutarea codului, pot produce propoziții care sunt parțial în engleză și parțial în idiș. Dacă cuvintele străine sunt utilizate în mod obișnuit în comutarea codurilor, acestea pot trece dintr-o limbă în alta și, în cele din urmă, vor deveni complet integrate și vor înceta să fie considerate străine. insolența (impudență desfrânată), schlemiel (un idiot foarte stângace, plin de victime, care este întotdeauna o victimă), schmaltz (sentimentalitate cloidă, banală) și goyim (gentile) a trecut din idiș în engleză (americană). Faptul că nu există un echivalent elegant în limba engleză cu aceste cuvinte idiș a fost, fără îndoială, și un factor în adoptarea lor. "

Kerry Maxwell

"O alternativă în limbă în obraz la ringxietate este" fauxcellarm ", un amestec ingenios al cuvântului de împrumut francez Faux, adică „fals”, celulă, din telefon mobil, și alarma, care, atunci când este rostit, sună asemănător cu „falsă alarmă”.

surse:

• Philip Durkin, Cuvinte împrumutate: o istorie a cuvintelor împrumutate în engleză, 2014
• Geoffrey Hughes, O istorie a cuvintelor engleze. Wiley-Blackwell Publishing, 2000
• Lyle Campbell, Lingvistica istorică: o introducere, A 2-a ed. Presa MIT, 2004
• Philip Durkin, "Engleza încă împrumută cuvinte din alte limbi?" stirile BBC, 3 februarie 2014
• Francis Katamba, Cuvinte în limba engleză: structură, istorie, utilizare, A 2-a ed. Routledge, 2005
• Kerry Maxwell, „Cuvântul săptămânii”. Macmillan English Dictionary, februarie 2007