Seneca cade Rezoluțiile privind drepturile femeilor în 1848

La Convenția din 1848, Seneca Falls Rights Rights, organismul a luat în considerare atât o Declarație a sentimentelor, modelată pe Declarația de independență din 1776, cât și o serie de rezoluții. În prima zi a convenției, 19 iulie, au fost invitate doar femei; bărbații care au participat au fost rugați să observe și să nu participe. Femeile au decis să accepte voturile bărbaților atât pentru declarație, cât și pentru rezoluții, astfel că adoptarea finală a făcut parte din activitatea din a doua zi a convenției..

Toate rezoluțiile au fost adoptate, cu câteva modificări din originalele scrise de Elizabeth Cady Stanton și Lucretia Mott înainte de convenție. În Istoria sufragiului femeii, vol. 1, Elizabeth Cady Stanton raportează că rezoluțiile au fost adoptate în unanimitate, cu excepția rezoluției privind votul femeilor, care a fost mai contencios. În prima zi, Elizabeth Cady Stanton a vorbit puternic pentru includerea dreptului de vot printre drepturile solicitate. Frederick Douglass a vorbit în cea de-a doua zi a convenției în sprijinul votului femeilor, iar acest lucru este adesea credit că a făcut votul final pentru a aproba această rezoluție.

Lucretia Mott a introdus o rezoluție finală în seara celei de-a doua zile și a fost adoptată:

hotărât, Că succesul rapid al cauzei noastre depinde de eforturile zeloase și neobosite atât ale bărbaților, cât și ale femeilor, pentru răsturnarea monopolului amvonului și pentru asigurarea femeii de o participare egală cu bărbații la diferitele meserii, profesii și comerț..

Notă: numerele nu sunt în original, dar sunt incluse aici pentru a facilita discuția documentului.

rezoluţiile

Întrucât, se recunoaște că marele precept al naturii este „omul va urmări propria fericire adevărată și substanțială”, Blackstone, în Comentariile sale, remarcă, că această lege a Naturii fiind coevală cu omenirea și dictată de Dumnezeu însuși, este desigur. superior în obligație față de oricare altul. Este obligatoriu pe tot globul, în toate țările și în orice moment; nicio lege umană nu are nicio valabilitate, dacă este contrară și astfel de valabile, derivă toată forța lor și toată valabilitatea lor și toată autoritatea lor, mediat și imediat, din acest original; Prin urmare,

1. hotărât, Că astfel de legi, în orice fel, în conflict, cu fericirea adevărată și substanțială a femeii, sunt contrare marii precepții a naturii și fără nicio valabilitate; căci acesta este „superior în obligații față de oricare altul”.
2. hotărât, Că toate legile care împiedică femeia să ocupe o astfel de stație în societate așa cum le va dicta conștiința sau care o plasează într-o poziție inferioară celei bărbatului, sunt contrare marii precepțiuni a naturii și, prin urmare, nicio forță sau autoritate.
3. hotărât, Acea femeie este egală cu bărbatul - a fost destinată să fie așa de Creator, iar cel mai înalt bun al rasei cere ca ea să fie recunoscută ca atare.
4. hotărât, Că femeile din această țară ar trebui să fie iluminate cu privire la legile în care trăiesc, să nu mai poată publica degradarea lor, declarându-se satisfăcuți de poziția lor actuală și nici ignoranța lor, afirmând că au toate drepturile. ei vor.
5. hotărât, Că, în măsura în care bărbatul, în timp ce se revendică pentru el însuși superioritate intelectuală, acordă superiorității morale a femeii, este în primul rând datoria lui să o încurajeze să vorbească și să învețe, așa cum are ocazia, în toate adunările religioase.
6. hotărât, Că aceeași cantitate de virtute, delicatețe și rafinament de comportament, care este cerut femeii în starea socială, ar trebui să fie cerută și de bărbat și aceleași încălcări ar trebui vizitate cu severitate egală atât pentru bărbat, cât și pentru femeie..
7. hotărât, Că obiecția de indelicitate și improprietate, care este adesea adusă împotriva femeii atunci când se adresează unui public public, vine cu un har foarte bolnav din partea celor care încurajează, prin prezența lor, apariția ei pe scenă, în concert sau în featele circului.
8. hotărât, Acea femeie s-a odihnit prea mult timp în limitele circumscrise pe care obiceiurile corupte și o aplicare pervertită a Scripturilor le-au marcat pentru ea și este timpul să se mute în sfera lărgită pe care marele ei Creator i-a atribuit-o.
9. hotărât, Că este de datoria femeilor din această țară să-și asigure dreptul lor sacru la franciza electivă.
10. hotărât, Că egalitatea drepturilor omului rezultă neapărat din faptul că identitatea rasei în funcții și responsabilități.
11. hotărât, prin urmare, Că, fiind investit de Creator cu aceleași capacități și aceeași conștiință de responsabilitate pentru exercitarea lor, este în mod evident dreptul și datoria femeii, în egală măsură cu bărbatul, de a promova orice cauză dreaptă, prin orice mijloace drepte; și mai ales în ceea ce privește marii subiecte de morală și religie, este, în mod evident, dreptul ei de a participa alături de fratele ei la învățarea lor, atât în ​​particular, cât și în public, prin scriere și prin vorbire, prin orice instrumente proprii pentru a fi utilizate, și în orice adunări care trebuie să se desfășoare; și acesta fiind un adevăr care se dovedește de la sine, care iese în evidență din principiile divinizate implantate ale naturii umane, orice obișnuință sau autoritate adversă, indiferent dacă este modernă sau care poartă sancțiunea răgușătoare a antichității, trebuie considerată falsă evidentă, și la război cu interesele omenirii.

Câteva note cu privire la cuvintele alese:

Rezoluțiile 1 și 2 sunt adaptate din Comentariile lui Blackstone, cu unele texte preluate. Mai exact: „De natura legilor în general”, William Blackstone, Comentarii despre Legile Angliei în Patru cărți (New York, 1841), 1: 27-28.2) (Vezi și: Comentarii despre Blackstone)

Textul rezoluției 8 apare și într-o rezoluție scrisă de Angelina Grime și introdusă la convenția feminină din 1837.

Mai Mult: Convenția pentru drepturile femeilor din Seneca Falls | Declarația sentimentelor | Rezolutii Cascada Seneca | Discursul lui Elizabeth Cady Stanton „Ne cerem acum dreptul la vot” | 1848: Contextul Convenției privind drepturile primei femei