Insula de căldură urbană

Clădirile, betonul, asfaltul și activitatea umană și industrială a zonelor urbane au determinat orașele să mențină temperaturi mai ridicate decât mediul rural din jur. Această căldură crescută este cunoscută sub numele de insulă de căldură urbană. Aerul dintr-o insulă de căldură urbană poate fi cu până la 20 ° F (11 ° C) mai mare decât zonele rurale din jurul orașului.

Care sunt efectele insulelor de căldură urbană?

Căldura crescută a orașelor noastre crește disconfort pentru toată lumea, necesită o creștere a cantității de energie utilizată pentru răcire și crește poluarea. Insula de căldură urbană a fiecărui oraș variază în funcție de structura orașului și, de asemenea, variază temperaturile din insulă. Parcurile și centurile verzi reduc temperaturile în timp ce Districtul Central de Afaceri (CBD), zonele comerciale și chiar căile de locuințe suburbane sunt zone cu temperaturi mai calde. Fiecare casă, clădire și drum schimbă microclimatul din jurul ei, contribuind la insulele urbane de căldură din orașele noastre.

Los Angeles a fost foarte afectat de insula sa de căldură urbană. Orașul a înregistrat o creștere a temperaturii medii cu aproximativ 1 ° F în fiecare deceniu de la începutul creșterii sale superurbane, începând cu epoca celui de-al Doilea Război Mondial. Alte orașe au înregistrat creșteri de 0,2 ° -0,8 ° F în fiecare deceniu.

Metode pentru scăderea temperaturilor insulelor de căldură urbană

Diverse agenții guvernamentale de mediu și guvernamentale lucrează pentru a reduce temperaturile insulelor de căldură urbană. Acest lucru poate fi realizat în mai multe moduri; cele mai proeminente sunt schimbarea suprafețelor întunecate pe suprafețe reflectorizante ușoare și prin plantarea copacilor. Suprafețele întunecate, cum ar fi acoperișurile negre de pe clădiri, absorb mult mai multă căldură decât suprafețele ușoare, care reflectă lumina soarelui. Suprafețele negre pot fi mai groase decât 70 ° F (21 ° C) decât suprafețele ușoare și că excesul de căldură este transferat în clădirea în sine, creând o nevoie sporită de răcire. Trecând la acoperișuri de culoare deschisă, clădirile pot folosi cu 40% mai puțină energie.

Plantarea copacilor nu numai că ajută la umbrirea orașelor de la radiațiile solare primite, ci crește și evapotranspirația, ceea ce scade temperatura aerului. Copacii pot reduce costurile de energie cu 10-20%. Betonul și asfaltul orașelor noastre cresc scurgerea, ceea ce scade rata de evaporare și crește, de asemenea, temperatura.

Alte consecințe ale insulelor de căldură urbană

Căldura crescută îmbunătățește reacțiile fotochimice, ceea ce crește particulele din aer și contribuie astfel la formarea smogului și a norilor. Londra primește aproximativ 270 de ore mai puține de lumina soarelui decât mediul înconjurător din cauza norilor și a smogului. Insulele de căldură urbană cresc, de asemenea, precipitațiile în orașele și zonele în aval de orașe.

Orașele noastre asemănătoare cu piatra pierd doar încet căldura noaptea, provocând astfel cele mai mari diferențe de temperatură între oraș și zonă rurală noaptea.

Unii sugerează că insulele de căldură urbană sunt adevăratul vinovat pentru încălzirea globală. Majoritatea indicatoarelor noastre de temperatură au fost localizate în apropierea orașelor, astfel încât orașele care au crescut în jurul termometrelor au înregistrat o creștere a temperaturilor medii la nivel mondial. Cu toate acestea, aceste date sunt corectate de oamenii de știință atmosferici care studiază încălzirea globală.