În fonetică și fonologie, eliziune este omiterea unui sunet (un fonem) în vorbire. Elisionul este comun în conversațiile casual.
Mai precis, elisiunea se poate referi la omiterea unei vocale, consonante sau silabe neîncetate. Această omisiune este adesea indicată în tipar de un apostrof. Verb: ocoli. Etimologia este din latină, „a greva”.
"Eliziune de sunete pot fi… văzute clar în forme contractate ca nu este (nu este), Bolnav (Voi / voi), cine (cine este / are), le-ar (au avut, ar trebui sau ar trebui), nu au (nu au) și așa mai departe. Vedem din aceste exemple că vocalele sau / și consoanele pot fi alese. În cazul contracțiilor sau a cuvintelor de genul bibliotecă (pronunțat în vorbire rapidă ca / laibri /), toată silaba este alăturată. "(Tej R Kansakar," Un curs de fonetică engleză ". Orient Blackswan, 1998)
Natura Articulării Reduse
„Este ușor să găsești exemple de eliziune, dar foarte greu de statuat reguli care guvernează care sunete pot fi elided și care nu. Elisiunea vocalelor în limba engleză se întâmplă de obicei atunci când apare o vocală scurtă și neîncetată între consoanele fără voce, de ex. în prima silabă a poate, cartof, a doua silabă a bicicletă, sau a treia silabă din filozofie…
"Este foarte important de reținut că sunetele nu„ pur și simplu dispar "ca o lumină stinsă. O transcriere, cum ar fi / æks / pentru acte implică faptul că fonema / t / a renunțat total, dar examinarea detaliată a vorbirii arată că astfel de efecte sunt mai graduale: în vorbirea lentă / t / poate fi complet pronunțată, cu o tranziție audibilă de la precedentul / k / și la urmând / s /, în timp ce într-un stil mai rapid, acesta poate fi articulat, dar nu i se oferă nici o realizare audibilă, iar în vorbire foarte rapidă poate fi observat, dacă nu, doar ca o mișcare destul de timpurie a lamei spre / s / position. "(Daniel Jones," English Pronouncing Dictionary ", ediția a XVII-a. Cambridge University Press, 2006
De la ceai Iced la ceai de gheață
"Un eliziune este omiterea unui sunet din motive fonologice ...: 'cauză (de asemenea, ortografiat 'cos, cos, coz) din deoarece; fo'c'sle din forecastle; sau ceai cu gheață din ceai cu gheata (in care -ed este pronunțat / t / dar omis din cauza urmării imediat / t /). "(John Algeo," Vocabular ", în" The Cambridge History of the English English ", Volumul IV, ed. de Suzanne Romaine. Cambridge University Press, 1999)
De la înghețată la înghețată
„[Inghetata] este un termen extrem de comun și cred că nimeni în aceste zile nu ar fi tentat să descrie confecția ca fiind smântână înghețată - și totuși aceasta a fost descrierea sa originală ... Cu timpul, totuși -ed sfârșind erodat. În pronunție, ar fi fost înghițit foarte devreme și, în cele din urmă, acest lucru s-a reflectat în modul în care a fost scris. "(Kate Burridge," Cadoul Gobului: Morselele istoriei limbii engleze ". HarperCollins Australia, 2011)
Vrei
„În„ Nord și Sud ”, domnul [John] Jakes are grijă să-l păstreze elisions în ghilimele: „Sunt sigur, Cap'n,” spune un fermier în romanul său, iar un stevedore numește un tânăr soldat un „băiat sălbatic” ...
"Stephen Crane, în" Maggie, o fată a străzilor ", în 1896 a fost pionier vreau în literatură cu „nu am vrut să dau„ nu sunt lucruri ”. Ortografia este concepută pentru a reda felul în care cuvântul rostit lirește, formează și bate cu privire la cuvintele originale. ”(William Safire,„ Elision Fields. ”The New York Times Magazine, 13 august 1989)