Internet of Things, sau IoT, nu este atât de ezoteric pe cât pare. Se referă pur și simplu la interconectarea obiectelor fizice, dispozitivelor de calcul și cuprinde o gamă largă de tehnologii emergente, cum ar fi centralele virtuale, sistemele inteligente de transport și mașinile inteligente. O scară mai mică, IoT include orice obiect de uz casnic „inteligent” (conectat la internet), de la iluminat la termostate până la televizoare.
În linii mari, IoT poate fi gândit ca o extindere de anvergură a tehnologiei internetului printr-o rețea mereu extinsă de produse, dispozitive și sisteme încorporate cu senzori, software și alte sisteme electronice. Apariția unui ecosistem interconectat le permite să genereze și să facă schimb de date pentru a le face mai utile.
În 1990, informaticianul britanic Tim Berners-Lee tocmai a finalizat lucrările asupra componentelor critice ale tehnologiei care au stat la baza întregii rețele mondiale: HyperText Transfer Protocol (HTTP) 0.9, HyperText Markup Language (HTML), precum și primul Web browser, editor, server și pagini. La vremea respectivă, internetul exista ca o rețea închisă de computere limitată în mare parte la agenții guvernamentale și instituții de cercetare.
Cu toate acestea, până la 21 de aniSf secol, internetul s-a extins la nivel global și a devenit una dintre cele mai influente tehnologii din lume. Până în 2015, peste trei miliarde de persoane l-au folosit pentru a comunica, a partaja conținut, a transmite video, a achiziționa bunuri și servicii și multe altele. Internet of Things este pregătit să fie următorul mare salt în evoluția internetului, cu potențialul de a transforma modul în care lucrăm, jucăm și trăim.
Unele dintre cele mai evidente beneficii sunt în lumea afacerilor. De exemplu, bunurile de consum beneficiază de IoT pe întregul lanț de aprovizionare. Fabricile care utilizează automatizarea vor putea conecta diferite sisteme pentru a elimina ineficiențele în timp ce costul transportului și livrării mărfurilor poate fi redus, deoarece datele în timp real ajută la determinarea rutelor ideale.
Pe partea de vânzare cu amănuntul, produsele încorporate cu senzori vor putea transmite detaliile performanței și feedback-ul clienților către magazine și producători. Aceste informații pot fi apoi utilizate pentru a eficientiza procesul de reparație, precum și pentru a rafina versiunile viitoare și a dezvolta produse noi.
Utilizarea IoT este specifică industriei. Companiile agricole, de exemplu, au folosit deja senzori pentru a monitoriza culturile și schimbările de mediu, cum ar fi calitatea solului, precipitațiile și temperatura. Aceste date în timp real sunt apoi transmise echipamentelor agricole automate, care interpretează informațiile pentru a determina cât de mult îngrășământ și apă trebuie distribuite. Între timp, aceleași tehnologii cu senzori pot fi aplicate în asistență medicală pentru a permite furnizorilor să monitorizeze automat vitalele pacienților.
Internet of Things este pregătit să modeleze experiențele consumatorilor cu tehnologia în anii următori. Multe dispozitive standard de uz casnic sunt disponibile în versiuni „inteligente”, menite să crească confortul și eficiența, reducând totodată costurile. Termostatele inteligente, de exemplu, integrează datele utilizatorului și datele ambientale pentru a controla în mod inteligent climatul interior.
Pe măsură ce consumatorii au început să achiziționeze un număr tot mai mare de dispozitive inteligente, a apărut o nouă nevoie: tehnologie care poate gestiona și controla toate dispozitivele IoT dintr-un hub central. Aceste programe sofisticate, adesea numite asistenți virtuali, reprezintă o formă de inteligență artificială cu o puternică dependență de învățarea mașinii. Asistenții virtuali pot funcționa ca centru de control al unei case bazate pe IoT.
Una dintre cele mai importante provocări ale IoT este implementarea pe scară largă. Integrarea dispozitivelor IoT într-o casă unifamiliară sau într-un spațiu de birou cu mai multe povești este relativ simplă, dar integrarea tehnologiei într-o întreagă comunitate sau oraș este mai complexă. Multe orașe au infrastructură existentă care ar trebui să fie modernizată sau renovată în întregime pentru a implementa tehnologia IoT.
Cu toate acestea, există câteva povești de succes. Un sistem de senzori din Santander, Spania le permite locuitorilor să localizeze locuri de parcare gratuite folosind aplicația pentru smartphone-uri din oraș. În Coreea de Sud, orașul inteligent Songdo a fost construit de la zero în 2015. Un alt oraș inteligent - Knowledge City, în Guangzhou, China - este în lucru.
În ciuda dezvoltării rapide a internetului lucrurilor, rămân bariere majore. Orice dispozitiv care se conectează la o rețea, de la un laptop la un stimulator cardiac, poate fi hacked. Consumatorii, afacerile și guvernele împărtășesc deopotrivă îngrijorări cu privire la riscul încălcărilor de securitate, dacă IoT ar deveni mai răspândit. Cu cât sunt mai multe date personale pe care dispozitivele noastre le generează, cu atât este mai mare riscul de fraudă de identitate și încălcări ale datelor. IoT intensifică, de asemenea, îngrijorările cu privire la războiul cibernetic.
Totuși, internetul lucrurilor continuă să crească. De la ceva la fel de simplu precum un bec care poate fi pornit și oprit cu o aplicație, la ceva la fel de complex ca rețeaua de camere care trimite informații despre trafic către sistemele municipale pentru a coordona mai bine răspunsul de urgență, IoT prezintă o varietate de posibilități intrigante pentru viitorul tehnologie.