Dacă ați învățat deja adjectivele demonstrative din spaniolă, veți găsi ușor să învățați pronumele demonstrative. Ele servesc practic aceluiași scop, acționând ca echivalentul lui „this”, „that”, „these” sau „those” în engleză. Principala diferență este că ei (ca și alte pronume) se referă la substantive și nu le modifică.
Mai jos sunt pronumele demonstrative ale spaniolei. Observați că sunt identice cu adjectivele, cu excepția faptului că cel mai mult folosesc în mod tradițional mărci de accent, spre deosebire de formele adjectivale și că există o formă neutră.
Masculin singular
Plural masculin sau neutru
Feminin singular
Feminin plural
Neuter singular
Accentele nu afectează pronunția, ci sunt folosite doar pentru a distinge adjective și pronume. (Astfel de accente sunt cunoscute sub numele de accente ortografice.) Pronumele neutru nu are accente, deoarece nu au forme de adjectiv corespunzătoare. Strict vorbind, accentele nu sunt obligatorii chiar și pe formele de gen, dacă lăsându-le în afara nu ar crea confuzie. Deși Academia Regală Spaniolă, un arbitru semioffic al unei spaniole corespunzătoare, a solicitat odată accentele, nu o mai face, dar nici nu le respinge.
Utilizarea pronumelor ar trebui să pară simplă, întrucât sunt utilizate practic la fel în engleză și spaniolă. Diferența cheie este că spaniola necesită utilizarea pronumelui masculin atunci când înlocuiește un substantiv masculin și utilizarea pronumelui feminin atunci când înlocuiește un substantiv feminin. De asemenea, în timp ce engleza își folosește pronumele demonstrative stând singur, de asemenea, folosește adesea forme precum „acesta” și „acelea”. „One” sau „ones” nu trebuie traduse separat în spaniolă.
Diferența dintre ese serie de pronume și aquél seria este aceeași cu diferența dintre ese serie de adjective demonstrative și aquel serie. Cu toate că ese și aquél ambele pot fi traduse ca „asta” aquél este folosit pentru a se referi la ceva mai îndepărtat în distanță, timp sau sentimente emoționale.
Exemple: