În engleză, este simplu: adăugați doar un -s sau -es a forma pluralul unui substantiv. În germană, însă, este ceva mai complex. Nu numai că trebuie să te ocupi de schimbarea a tot ceea ce precede un substantiv atunci când îl pluralizezi, dar acum te confrunți cu cel puțin cinci opțiuni pentru a schimba substantivul în! Dar nu disperați, puteți fie a) memora pluralul unui substantiv, fie b) urmați orientările pentru cele cinci grupuri principale de formare a pluralului, pe care le-am enumerat mai jos. Vă sugerăm să faceți ambele. În timp și cu puțină practică, veți putea obține „sentimentul” natural pentru formarea substantivului plural.
Diferentele substantive plurale
Principalele grupuri de formare a substantivelor sunt următoarele:
Substantive plurale cu terminări -E:
Majoritatea substantivelor germane care constă dintr-o silabă vor adăuga -e pentru a forma pluraluri în toate cazurile gramaticale. EXCEPȚIE: în dativ -ro este folosit. Unele substantive vor avea, de asemenea, modificări umlaut.
Substantive plurale cu terminații -ER:
Substantivele din acest grup adaugă -er când plural (-ERN în cazul dativ) și sunt întotdeauna masculine sau neutre. Pot exista unele schimbări de umlaut.
Substantive plurale cu terminații -N / EN:
Aceste substantive adaugă fie -n sau -ro pentru a forma pluralul în toate cele patru cazuri. Acestea sunt în cea mai mare parte feminine și nu au modificări de umlaut.
Substantive plurale cu terminări -S:
Similar cu engleza, aceste substantive adaugă un -s în formă de plural. Sunt de cele mai multe ori de origine străină și, prin urmare, nu au modificări de umlaut.
Substantive plurale fără modificări finale:
Substantivele din acest grup nu își schimbă finalul cuvintelor în plural, cu excepția cazului dativ unde -n e adăugat. S-ar putea să apară unele modificări de umlaut. Majoritatea substantivelor din acest grup sunt neutre sau masculine și conțin de obicei una dintre următoarele terminații: -chen, -lein, -el, -en sau -er.