O imagine de ansamblu a încălzirii globale

Încălzirea globală, creșterea generală a temperaturii aerului și oceanului aproape de suprafață a pământului, rămâne o problemă presantă într-o societate care și-a extins utilizarea industrială de la mijlocul secolului XX.

Gazele cu efect de seră, gazele atmosferice care există pentru a menține planeta noastră caldă și pentru a împiedica ieșirea aerului mai cald din planeta noastră, sunt îmbunătățite prin procese industriale. Pe măsură ce activitatea umană, cum ar fi arderea combustibililor fosili și defrișarea crește, gazele cu efect de seră, cum ar fi Dioxidul de carbon, sunt eliberate în aer. În mod normal, când căldura intră în atmosferă, aceasta se face prin radiații în unde scurte; un tip de radiație care trece lin prin atmosfera noastră. Pe măsură ce această radiație încălzește suprafața pământului, ea scapă de pământ sub formă de radiații cu unde lungi; un tip de radiație care este mult mai dificil să treacă prin atmosferă. Gazele cu efect de seră eliberate în atmosferă determină creșterea acestei radiații cu unde lungi. Astfel, căldura este prinsă în interiorul planetei noastre și creează un efect de încălzire generală.

Organizațiile științifice din întreaga lume, inclusiv Grupul interguvernamental privind schimbările climatice, Consiliul InterAcademy și alte peste treizeci de persoane au proiectat o schimbare semnificativă și o creștere viitoare a acestor temperaturi atmosferice. Dar care sunt cauzele și efectele reale ale încălzirii globale? Ce concluzionează aceste dovezi științifice în ceea ce privește viitorul nostru?

Cauzele încălzirii globale

Producția de nylon și acid azotic, utilizarea de îngrășăminte în agricultură și arderea materiei organice eliberează, de asemenea, gazul cu efect de seră Oxid de azot. Acestea sunt procese care s-au extins de la mijlocul secolului XX.

Topirea capacelor polare de gheață

Topirea capacelor de gheață va desaliniza oceanul și va perturba curenții oceanici naturali. Deoarece curenții oceanici reglează temperaturile aducând curenți mai calzi în regiuni mai reci și curenți mai reci în regiuni mai calde, o oprire în această activitate poate provoca schimbări climatice extreme, cum ar fi Europa de Vest care se confruntă cu o mini-gheață.

Un alt efect important al topirii capacelor de gheață constă într-o albedă schimbătoare. Albedo este raportul dintre lumina reflectată de orice parte a suprafeței sau atmosferei terestre. Întrucât zăpada are unul dintre cele mai înalte niveluri de albedo, acesta reflectă lumina soarelui în spate, contribuind la menținerea pământului mai rece. Pe măsură ce se topește, mai multă lumină solară este absorbită de atmosfera pământului și temperatura tinde să crească. Acest lucru contribuie în continuare la încălzirea globală.

Obiceiuri / adaptări pentru animale sălbatice

Un alt exemplu de schimbare a adaptărilor la viața sălbatică este ursul polar. Ursul polar este acum listat ca specie amenințată în baza Legii privind speciile pe cale de dispariție. Încălzirea globală a redus în mod semnificativ habitatul său de gheață marină; pe măsură ce gheața se topește, urșii polari sunt blocați și adesea înecați. Odată cu topirea continuă a gheții, vor exista mai puține oportunități de habitat și riscuri în dispariția speciilor.

Acidificarea Oceanului / Albirea Coralilor

Întrucât coralul este foarte sensibil la creșterea temperaturii apei pe o perioadă lungă de timp, își pierd algele simbiotice, un tip de alge care le conferă culoare și nutrienți corali. Pierderea acestor alge are ca rezultat un aspect alb sau alb, și este în cele din urmă fatală pentru reciful de corali. Întrucât sute de mii de specii privesc coralul ca habitat natural și mijloc de hrană, albirea coralilor este fatală și pentru organismele vii ale mării.

Inundații și secete și încălzirea globală

Încălzirea globală a provocat ploi abundente în Statele Unite, datorită faptului că aerul mai cald are capacitatea de a reține mai mulți vapori de apă decât aerul mai rece. Inundațiile care au afectat Statele Unite numai din 1993 au provocat pierderi de peste 25 de miliarde de dolari. Odată cu inundațiile și secetele crescute, nu numai că siguranța noastră va fi afectată, ci și economia.

Riscul populației și dezvoltarea nesustenabilă

În mod similar, schimbările climatice afectează dezvoltarea durabilă. În țările asiatice în curs de dezvoltare, se produce un dezastru ciclic între productivitate și încălzirea globală. Resursele naturale sunt necesare pentru industrializarea grea și urbanizarea. Cu toate acestea, această industrializare creează cantități imense de gaze cu efect de seră, epuizând astfel resursele naturale necesare dezvoltării ulterioare a țării. Fără a găsi un mod nou și mai eficient de a folosi energia, vom fi epuizați din resursele noastre naturale necesare pentru ca planeta noastră să prospere.

Politica climatică

Alte politici din SUA și internaționale, cum ar fi Programul științific pentru schimbările climatice și Programul tehnologic pentru schimbările climatice, au fost restabilite cu un obiectiv cuprinzător de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră prin cooperare internațională. Pe măsură ce guvernele lumii noastre continuă să înțeleagă și să recunoască amenințarea încălzirii globale pentru traiul nostru, suntem mai aproape de a reduce gazele cu efect de seră la o dimensiune gestionabilă.

Acțiune personală

Această reducere se poate realiza și prin îmbunătățirea eficienței combustibilului vehiculului. Conducerea mai puțin decât este necesar sau achiziționarea unei mașini cu combustibil redus va reduce emisiile de gaze cu efect de sera. Deși este o schimbare mică, multe schimbări mici vor duce într-o zi la o schimbare mai mare.

Reciclarea ori de câte ori este posibil reduce mult energia necesară creării de noi produse. Fie că este vorba de cutii de aluminiu, reviste, carton sau sticlă, găsirea celui mai apropiat centru de reciclare va ajuta la lupta împotriva încălzirii globale.

Încălzirea globală și drumul înainte

Pe măsură ce încălzirea globală progresează, resursele naturale vor fi în continuare epuizate și vor exista riscuri de dispariție a vieții sălbatice, topirea capacelor de gheață polară, albirea și dezintegrarea coralilor, inundații și secete, boli, dezastre economice, creștere a nivelului mării, riscuri ale populației, nesustenabile terenuri și multe altele. Pe măsură ce trăim într-o lume caracterizată de progres și dezvoltare industrială ajutăți de ajutorul mediului nostru natural, riscăm, de asemenea, să epuizăm acest mediu natural și, astfel, lumea noastră, așa cum o cunoaștem. Cu un echilibru rațional între protejarea mediului nostru și dezvoltarea tehnologiei umane, vom trăi într-o lume în care putem progresa simultan capacitățile omenirii cu frumusețea și necesitatea mediului nostru natural.