Modificările asociate încălzirii globale cresc riscul de inundații în orașele de coastă. Creșterea nivelului mării a dus la apariția apei sărate și la daunele infrastructurii provocate de creșterea furtunilor. Intensificarea evenimentelor de precipitații cresc riscul de inundații urbane. În același timp, populațiile urbane sunt în creștere, iar valoarea investițiilor economice în orașe este ridicată. Complicând în continuare situația, multe orașe de coastă se confruntă cu scăderea, ceea ce reprezintă o scădere a nivelului solului. Adesea apare din cauza drenării extinse a zonelor umede și a pompării grele a apei acvifere. Folosind toți acești factori, următoarele orașe au fost clasificate în ordinea pierderilor economice medii preconizate din cauza inundațiilor provocate de schimbările climatice.
9 Cele mai vulnerabile orașe
Guangzhou, China. Populație: 14 milioane. Situat pe Delta Râului Perlă, acest oraș în plină expansiune din sudul Chinei are o rețea extinsă de transport și o zonă din centru, situată chiar pe malurile estuarului..
Miami, Statele Unite. Populație: 5,5 milioane. Cu rândul său iconic de clădiri înalte, chiar la marginea apei, Miami este cu siguranță așteptat să crească nivelul mării. Stâlpul de calcar pe care se află orașul este poros, iar intruziunea apei sărate asociate mărilor în creștere constituie fundații dăunătoare. În ciuda negării schimbărilor climatice a senatorului Rubio și a guvernatorului Scott, orașul s-a adresat recent în eforturile sale de planificare și explorează modalități de adaptare la nivelurile mai ridicate ale mării.
New York, Statele Unite. Populație: 8,4 milioane, 20 milioane pentru întreaga zonă metropolitană. New York City concentrează o cantitate fenomenală de bogăție și o populație foarte mare chiar la gura râului Hudson de pe Atlantic. În 2012, avarierea furtunii Uraganului Sandy a răsturnat inundațiile și a provocat daune în valoare de 18 milioane de dolari doar în oraș. Acest lucru a reînnoit angajamentul orașului de a intensifica pregătirea pentru creșterea nivelului mării.
New Orleans, Statele Unite. Populație: 1,2 milioane. Aflat în mod faimos sub nivelul mării (oricum sunt părți ale acestuia), New Orleans luptă continuu o luptă existențială împotriva Golfului Mexic și a râului Mississippi. Daunele provocate de uraganul Katrina au determinat investiții semnificative în structurile de control al apei pentru a proteja orașul de viitoarele furtuni.
Mumbai, India. Populație: 12,5 milioane. Situat pe o peninsulă din Marea Arabiei, Mumbai primește cantități fenomenale de apă în timpul sezonului musonic și are o canalizare învechită și sisteme de control al inundațiilor pentru a face față.
Nagoya, Japonia. Populație: 8,9 milioane. Evenimentele cu precipitații puternice au devenit mult mai severe în acest oraș de coastă, iar inundațiile râurilor reprezintă o amenințare majoră.
Tampa - Sankt Petersburg, Statele Unite. Populație: 2,4 milioane. Răspândită în jurul golfului Tampa, în partea Golfului Florida, o mare parte a infrastructurii este foarte aproape de nivelul mării și este deosebit de vulnerabilă la creșterea mărilor și a furturilor, în special din cauza uraganelor..
Boston, Statele Unite. Populație: 4,6 milioane. Cu multă dezvoltare chiar pe țărmuri și ziduri de mare relativ scăzute, Boston riscă să producă daune grave infrastructurii și sistemelor sale de transport. Impactul Uraganului Sandy asupra orașului New York a fost un apel de trezire pentru Boston și se îmbunătățesc apărările orașului împotriva unor furtuni..
Shenzhen, China. Populație: 10 milioane. Situată la aproximativ 60 de mile mai departe de estuarul râului Pearl de la Guangzhou, Shenzhen are o populație densă concentrată de-a lungul apartamentelor de mare și înconjurată de dealuri.
Acest clasament se bazează pe pierderi, care sunt cele mai mari în orașe bogate, precum Miami și New York. Un clasament bazat pe pierderile aferente orașelor Produsul intern brut ar arăta o predominanță a orașelor din țările în curs de dezvoltare.
Sursă
Hallegatte, Stephane. „Pierderi viitoare de inundații în marile orașe de coastă.” Nature Climate Change volum 3, Colin Green, Robert J. Nicholls și colab., Nature, 18 august 2013.