O părtinire implicită este orice ansamblu de asociații deținute în mod inconștient despre un grup social. Preocuparea implicită poate duce la atribuirea calităților particulare tuturor indivizilor din acel grup, cunoscută și sub denumirea de stereotipie.
Prejudiciile implicite sunt produsul asociațiilor învățate și condiționării sociale. Adesea încep la o vârstă fragedă, iar majoritatea oamenilor nu știu că le dețin. Important este că aceste prejudecăți nu se aliniază neapărat cu identitatea personală. Este posibil să se asocieze inconștient pozitiv sau trăsături negative cu propria rasă, sex sau fond.
Psihologii sociali Mahzarin Banaji și Tony Greenwald au inventat pentru prima dată acest termen prejudecată implicită în anii ’90. În 1995, ei și-au publicat teoria despre cogniția socială implicită, care afirma că comportamentul social și prejudecățile individuale sunt în mare parte legate de judecățile inconștiente sau implicite..
Termenul a crescut în popularitate în 1998, când Banaji și Greenwald au dezvoltat cunoscutul Test Implicit Association (IAT) pentru a-și confirma ipoteza. Testul IAT a evaluat puterea prejudecăților inconștiente printr-un program de calculator. Subiecților li s-a cerut să observe un ecran care afișează o serie de fețe din diferite medii rasiale și o serie de cuvinte pozitive și negative. Cercetătorii le-au spus subiecților să facă clic pe cuvintele pozitive atunci când au văzut o față din fondul rasial X, iar cuvintele negative când au văzut o față din fundal rasial Y. Apoi, au inversat asocierea și au făcut ca subiecții să repete procesul..
Cercetătorii au susținut că făcând clic mai repede înseamnă că subiectul avea o asociere mai mare inconștientă. Cu alte cuvinte, a face clic rapid pe „fericit” când vedeți o anumită față a însemnat că individul a avut o asociere strânsă inconștientă între trăsătura pozitivă și cursa. Un timp de clic mai lent înseamnă că individul a avut mai multe dificultăți în a asocia această trăsătură pozitivă cu cursa.
De-a lungul timpului, IAT a fost reprodus cu succes în mai multe studii ulterioare, demonstrând eficacitatea sa în dovedirea prejudecății implicite. În plus față de prejudecățile rasiale, testul a fost utilizat și cu succes pentru a evalua prejudecățile implicite legate de sex și orientare sexuală.
Păstrarea unei prejudecăți implicite față de un anumit grup social poate determina modul în care tratați un individ din acel grup. Prejudiciile implicite afectează comportamentul uman în întreaga societate, inclusiv în sălile de clasă, la locul de muncă și în sistemul juridic.
Preocuparea afectează modul în care profesorii tratează elevii în clasă. Cercetările efectuate de Centrul de Studii pentru Copii Yale au descoperit că copiii negri, în special băieții negri, sunt mai susceptibili să fie expulzați și suspendați din vârstă preșcolară pentru „comportament provocator” decât copiii albi. De asemenea, cercetarea a descoperit că, atunci când au început să caute un comportament atât de provocator, profesorii tind să privească mai mult la copiii negri, în special la băieți. Rezultatele au sugerat că prejudecata rasială implicită afectează accesul educațional și realizarea în clasă.
Pregătirea implicită are ca rezultat un efect numit amenințare stereotip, care apare atunci când o persoană internalizează stereotipurile negative despre un grup din care face parte. Cercetătorii au demonstrat acest efect printr-un studiu de testare standardizat. Studenților de colegiu alb-negru cu scoruri SAT similare li s-a oferit un test de 30 de minute standardizat la nivel de colegiu. Jumătate dintre studenți li s-a spus că testul a măsurat inteligența, în timp ce celuilalt grup i s-a spus că testul este o activitate de rezolvare a problemelor care nu corespundea abilității. În primul grup, studenții negri s-au comportat mai puțin bine decât colegii lor albi; în grupa a doua, performanța studenților negri a fost egală cu cea a semenilor lor albi. Cercetătorii au concluzionat că primul grup a fost afectat de amenințarea stereotipului atunci când cercetătorii au declarat că testul a măsurat inteligența. Rezultate similare au fost găsite și la compararea performanțelor la femei și bărbați la examenele de matematică.
Deși formele explicite de discriminare la locul de muncă sunt interzise în majoritatea țărilor dezvoltate, prejudecata implicită joacă un rol semnificativ în lumea profesională. Studiile au arătat că CV-urile identice primesc un număr diferit de apeluri în funcție de numele din partea de sus a documentului. În toate industriile, CV-urile cu un nume frecvent asociat cu persoane negre au primit mai puține apeluri decât cele cu nume asociate cu persoane albe. De asemenea, sa arătat o prejudecată implicită comparabilă în raport cu sexul și vârsta.
Prejudiciul implicit are un impact semnificativ asupra sistemului juridic. Dovada sugerează că inculpații negri sunt mai probabil să fie tratați dur în sala de judecată decât inculpații albi. Procurorii sunt mai susceptibili să acuze inculpații negri și mai puțin probabil să le ofere pledoarii. Contractele de plată oferite inculpaților albi tind să fie mai generoase decât cele oferite inculpaților negri sau latini. În plus, juriile sunt mai susceptibile să prezinte prejudecăți față de inculpații unei rase diferite de mediul rasial al majorității juriului. Testele IAT au arătat asociații implicite între cuvintele negru și vinovat.
Preocuparea și rasismul implicit sunt concepte legate, dar nu au același sens. Prejudecarea implicită este un set de asociații deținute în mod inconștient despre un anumit grup. Rasismul este un prejudiciu împotriva indivizilor dintr-un grup rasial specific și poate fi fie explicit, fie implicit. Prejudiciul implicit poate duce la un comportament rasist implicit, ca atunci când un profesor disciplină copiii negri mai aspru decât copiii albi, dar mulți indivizi au părtinire implicită fără să afișeze vreodată rasismul excesiv. Prin conștientizarea propriilor prejudecăți implicite și rezistența lor activă, putem evita perpetuarea stereotipurilor și prejudecăților rasiste dăunătoare.