Domicilierea plantelor este unul dintre primii și cei mai cruciali pași în dezvoltarea unei economii agricole (neolitice) depline, fiabile. Pentru a hrăni cu succes o societate care folosește plante, primii oameni au trebuit să muncească continuu pentru a-și îmbunătăți randamentul în calitate și cantitate. Domesticirea plantelor a apărut ca o abordare a creșterii și a recoltei mai eficient.
Definiția tradițională a unei plante domesticite este una care a fost schimbată de la starea sa naturală până când nu mai este capabilă să crească și să se reproducă fără intervenția umană. Scopul domesticirii plantelor este de a adapta plantele pentru a le face optime pentru utilizare / consum uman.
La fel cum primele culturi domesticite erau îngrijite pentru a răspunde nevoilor umane, fermierii au trebuit să învețe să răspundă nevoilor plantelor lor îmblânzite, astfel încât să producă culturi de înaltă calitate, abundente și fiabile. Într-un fel, au fost îngrijite și ele.
Domesticirea plantelor este un proces lent și obositor, care nu are succes decât atunci când ambele părți - oameni și plante beneficiază unul de celălalt printr-o relație mutualistă. Rezultatul a mii de ani al acestei simbioze a devenit cunoscut sub numele de coevoluție.
Coevoluția descrie procesul în care două specii evoluează pentru a se potrivi reciproc nevoilor. Domesticirea plantelor prin selecție artificială este unul dintre cele mai bune exemple în acest sens. Atunci când un om are tendința unei plante cu atribute favorabile, poate pentru că are cele mai mari și mai dulci fructe sau cea mai rezistentă coajă și salvează semințele la replantare, acestea garantează esențial continuarea acelui organism anume.
În acest fel, un fermier poate selecta proprietățile dorite, oferind tratament special doar celor mai bune și de succes plante. La rândul lor, recolta începe să preia proprietățile dorite pentru care fermierul selectat și atributele dezavantajoase se sting de-a lungul timpului.
Deși domesticirea plantelor prin selecție artificială nu este nepricepută, complicațiile includ comerțul pe distanțe lungi și dispersia necontrolată a semințelor, reproducerea accidentală a plantelor sălbatice și domesticite și boala neașteptată ștergerea plantelor similare genetic - demonstrează că comportamentul uman și al plantelor poate deveni întrețesut . Când plantele fac ceea ce este de așteptat de la oameni, oamenii lucrează pentru a le păstra.
Istoriile de domesticire ale diferitelor plante arată progrese în practicile de îmblânzire a plantelor. Organizat de cele mai recente până la cele mai recente plante domesticite, acest tabel oferă o imagine de ansamblu asupra domesticirii plantelor cu planta, locația și data domesticirii. Faceți clic pentru a afla mai multe despre fiecare plantă.
Tabelul plantelor domestice | ||
---|---|---|
Plantă | Locație | Data |
Emmer grâu | Estul apropiat | 9000 î.Hr. |
Smochine | Estul apropiat | 9000 î.Hr. |
Milltail Foxtail | Asia de Est | 9000 î.Hr. |
In | Estul apropiat | 9000 î.Hr. |
mazăre | Estul apropiat | 9000 î.Hr. |
Grâu Einkorn | Estul apropiat | 8500 î.e.n. |
Orz | Estul apropiat | 8500 î.e.n. |
năut | Anatolia | 8500 î.e.n. |
Gustă de sticlă | Asia | 8000 î.e.n. |
Gustă de sticlă | America Centrală | 8000 î.e.n. |
Orez | Asia | 8000 î.e.n. |
Cartofi | Munții Anzi | 8000 î.e.n. |
Fasole | America de Sud | 8000 î.e.n. |
Suc de fructe | America Centrală | 8000 î.e.n. |
Porumb | America Centrală | 7000 î.Hr. |
Castan de apă | Asia | 7000 î.Hr. |
Perilla | Asia | 7000 î.Hr. |
Brusture | Asia | 7000 î.Hr. |
secară | Asia de Sud-Vest | 6600 î.e.n. |
Mei de bumbac | Asia de Est | 6000 î.Hr. |
Grâu de pâine | Estul apropiat | 6000 î.Hr. |
Manioc / Casava | America de Sud | 6000 î.Hr. |
Chenopodium | America de Sud | 5500 î.e.n. |
Data Palm | Asia de Sud-Vest | 5000 î.Hr. |
Avocado | America Centrală | 5000 î.Hr. |
Grapevine | Asia de Sud-Vest | 5000 î.Hr. |
Bumbac | Asia de Sud-Vest | 5000 î.Hr. |
banane | Insula Asia de Sud-Est | 5000 î.Hr. |
Fasole | America Centrală | 5000 î.Hr. |
Mac | Europa | 5000 î.Hr. |
Ardei iuti | America de Sud | 4000 î.Hr. |
Nemuritoare | America Centrală | 4000 î.Hr. |
Pepene | Estul apropiat | 4000 î.Hr. |
măsline | Estul apropiat | 4000 î.Hr. |
Bumbac | Peru | 4000 î.Hr. |
mere | Asia Centrala | 3500 î.e.n. |
Rodie | Iran | 3500 î.e.n. |
Usturoi | Asia Centrala | 3500 î.e.n. |
Cânepă | Asia de Est | 3500 î.e.n. |
Bumbac | Mezoamerica | 3000 î.Hr. |
soia | Asia de Est | 3000 î.Hr. |
Azuki Bean | Asia de Est | 3000 î.Hr. |
Coca | America de Sud | 3000 î.Hr. |
Sago Palm | Asia de Sud-Est | 3000 î.Hr. |
Suc de fructe | America de Nord | 3000 î.Hr. |
floarea-soarelui | America Centrală | 2600 î.e.n. |
Orez | India | 2500 î.Hr. |
Cartof dulce | Peru | 2500 î.Hr. |
Perla mei | Africa | 2500 î.Hr. |
Susan | Subcontinentul indian | 2500 î.Hr. |
Marsh senior (Iva annua) | America de Nord | 2400 î.Hr. |
sorg | Africa | 2000 î.Hr. |
floarea-soarelui | America de Nord | 2000 î.Hr. |
Gustă de sticlă | Africa | 2000 î.Hr. |
Şofran | Mediterana | 1900 î.e.n. |
Chenopodium | China | 1900 î.e.n. |
Chenopodium | America de Nord | 1800 î.Hr. |
Ciocolată | Mezoamerica | 1600 î.Hr. |
Nucă de cocos | Asia de Sud-Est | 1500 î.Hr. |
Orez | Africa | 1500 î.Hr. |
Tutun | America de Sud | 1000 î.Hr. |
Vânătă | Asia | Secolul I î.Hr. |
Maguey | Mezoamerica | 600 CE |
Edamame | China | Secolul al XIII-lea e.n. |
Vanilie | America Centrală | Secolul al XIV-lea e.n. |