Efectele încălzirii globale asupra vieții sălbatice

Căldura globală, spun oamenii de știință, este responsabilă nu numai de micșorarea capacelor de gheață, ci și de o creștere a vremii extreme care provoacă valuri de căldură, incendii de pădure și secete. Ursul polar care stă pe o bucată de gheață care se micșorează, aparent blocată, a devenit o imagine familiară, un simbol al efectelor devastatoare ale schimbărilor climatice.

Această imagine este oarecum înșelătoare, deoarece urșii polari sunt înotători puternici, iar schimbările climatice le vor afecta în primul rând prin restrângerea accesului la pradă. Cu toate acestea, cercetătorii sunt de acord că chiar și mici schimbări de temperatură sunt suficiente pentru a amenința sute de animale care se luptă deja. Timpul este esențial: Un studiu din 2003 în revista Nature a concluzionat că 80 la sută din cele 1.500 de specii de animale sălbatice eșantionate prezintă deja semne de stres din cauza schimbărilor climatice.

Tulburarea habitatului

Impactul cheie al încălzirii globale asupra vieții sălbatice este perturbarea habitatului, în care ecosistemele-locuri în care animalele au petrecut milioane de ani adaptându-se - se transformă rapid ca răspuns la schimbările climatice, reducându-și capacitatea de a satisface nevoile speciilor. Întreruperile habitatului sunt adesea datorate schimbărilor de temperatură și disponibilitatea apei, care afectează vegetația autohtonă și animalele care se hrănesc cu ea.

Populațiile de animale sălbatice afectate se pot deplasa uneori în spații noi și pot continua să prospere. Dar o creștere simultană a populației umane înseamnă că multe zone funciare care ar putea fi potrivite pentru astfel de „animale sălbatice refugiate” sunt fragmentate și deja înfundate de dezvoltarea rezidențială și industrială. Orașele și drumurile pot acționa ca obstacole, împiedicând plantele și animalele să se deplaseze în habitate alternative.

Un raport al Centrului Pew pentru Schimbările Climatice Globale sugerează că crearea de „habitate tranzitorii” sau „coridoare” ar putea ajuta migrarea speciilor prin legarea zonelor naturale care sunt altfel separate de dezvoltarea umană.

Schimbarea ciclurilor de viață

Dincolo de deplasarea habitatului, mulți oameni de știință sunt de acord că încălzirea globală provoacă o schimbare în calendarul diferitelor evenimente ciclice naturale din viața animalelor. Studiul acestor evenimente sezoniere se numește fenologie. Multe păsări au modificat sincronizarea rutinelor de migrație și reproducere de lungă durată pentru a se sincroniza mai bine cu climatul de încălzire. Și unele animale hibernante își încheie mahalalele mai devreme în fiecare an, probabil din cauza temperaturilor mai calde de primăvară.

Pentru a înrăutăți, cercetarea contrazice ipoteza de lungă durată că diferite specii care coexistă într-un anumit ecosistem răspund la încălzirea globală ca o entitate unică. În schimb, diferite specii din același habitat răspund în moduri diferite, dezlipind milenii de comunități ecologice.

Efectele asupra animalelor afectează prea mult oamenii

Pe măsură ce speciile de animale sălbatice se luptă și merg pe căile lor separate, oamenii pot simți, de asemenea, impactul. Un studiu al Fondului Mondial pentru Faună Sălbatică a descoperit că un exod din nordul Statelor Unite în Canada, realizat de unele tipuri de războinici, a dus la o răspândire de gândaci de pin de munte care distrug brazi baliști valoroși. În mod similar, o migrare spre nord a omizilor din Olanda a erodat unele păduri acolo.

Care animale sunt cele mai grele lovite de încălzirea globală?

Potrivit apărătorilor faunei sălbatice, unele dintre speciile de animale sălbatice cele mai afectate de încălzirea globală includ caribou (renii), vulpi arctice, broaște, urși polari, pinguini, lupi cenușii, înghițiri de copaci, broaște țestoase pictate și somon. Grupul se teme că, dacă nu facem măsuri decisive pentru a inversa încălzirea globală, tot mai multe specii vor intra în lista populațiilor de animale sălbatice împinse în pragul dispariției.