Ce bine sunt țânțarii?

Nu se pierde multă dragoste între oameni și țânțari. Dacă insectele pot fi credite cu intenții rele, țânțarii par hotărâți să șteargă rasa umană. Ca purtători de boli mortale, țânțarii sunt cea mai mortală insectă de pe Pământ. În fiecare an, sute de mii de oameni mor din cauza malariei, febrei dengue și febră galbenă, după ce au fost mușcate de un țânțar care suge sângele purtător de boli. Virusul Zika poate dăuna făturilor dacă o femeie însărcinată este mușcată, iar chikungunya poate provoca dureri articulare debilitante. Dacă aceste boli afectează o populație mare simultan, focarul poate copleși îngrijirea medicală locală, relatează ONU. Tantarii poarta, de asemenea, boli care reprezinta amenintari grave la animale si animale de companie.

Cel puțin, aceste insecte însetate de sânge sunt supărări majore, mușcând oamenii cu o persistență care poate înnebuni. Știind acest lucru, există o valoare intrinsecă pentru a le păstra în preajmă? Dacă am putea, ar trebui să le eradicăm pe toate de pe fața pământului?

Răspunsul este că țânțarii au valoare. Oamenii de știință sunt împărțiți dacă merită.

Istoria îndelungată a țânțarilor de pe Pământ

Tantarii populau aceasta planeta cu mult inainte de om. Cele mai vechi fosile de țânțari datează de aproximativ 200 de milioane de ani, din perioada cretaceului. 

Peste 3.500 de specii de țânțari au fost deja descrise din diferite părți ale lumii, dintre care doar câteva sute de specii mușcă sau deranjează oamenii. De fapt, doar țânțarii de sex feminin mușcă oameni. Bărbații nu au părți pentru a pătrunde în pielea umană. 

Beneficii

Mulți oameni de știință sunt de acord că țânțarii prezintă mai mult o problemă decât au valoare. Simplul fapt că acestea sunt motivul pentru atâtea decese umane pe an este un motiv suficient pentru a le șterge de pe planetă.

Cu toate acestea, țânțarii îndeplinesc funcții importante în numeroase ecosisteme, servind ca hrană pentru multe specii, ajutând la filtrarea detritusului pentru ca viața plantelor să prospere, polenizând florile și chiar afectând căile de înfrânare ale caribului în tundră. În cele din urmă, oamenii de știință se uită la țânțar pentru posibile tratamente medicale.

Web-ul alimentar

Larvele de țânțari sunt insecte acvatice și, ca atare, joacă un rol important în lanțul alimentar acvatic. Potrivit dr. Gilbert Waldbauer în „The Handy Bug Reply Book”, larvele de țânțari sunt alimentatoare de filtru care înlătură particule minuscule organice, cum ar fi algele unicelulare din apă și le transformă în țesuturile propriilor corpuri, care, la rândul lor, sunt consumate de pește. Larvele de țânțari sunt, în esență, gustări ambalate cu nutrienți pentru pește și alte animale acvatice.

În plus, în timp ce speciile de țânțari mănâncă carcasele insectelor care se îneacă în apă, larvele de țânțari se hrănesc cu produsele deșeuri, ceea ce face ca nutrienții precum azotul să fie disponibili pentru comunitatea plantelor să prospere. Astfel, eliminarea țânțarilor poate afecta creșterea plantelor în acele zone.

Rolul unui țânțar pe fundul lanțului alimentar nu se termină în stadiul larvar. Ca adulți, țânțarii servesc ca mese la fel de hrănitoare pentru păsări, lilieci și păianjeni.

Țânțarii par să reprezinte o biomasă considerabilă de hrană pentru viața sălbatică pe treptele inferioare ale lanțului alimentar. Stingerea țânțarilor, dacă este realizabilă, ar putea avea un efect negativ asupra ecosistemului. Cu toate acestea, mulți oameni de știință sugerează că ecosistemul ar putea reveni în cele din urmă și o altă specie ar putea să-i ia locul în sistem.

Acționând ca polenizatori

Doar femelele unor specii de țânțari au nevoie de o masă de sânge pentru a obține proteinele necesare depunerii ouălor. În cea mai mare parte, țânțarii adulți de sex masculin și feminin depind de energie pentru nectar. În timp ce recuperează nectarul, țânțarii polenizează plantele pentru a vă asigura că diferitele tipuri de viață a plantelor prospera. Când țânțarii polenizează plantele, în special cele acvatice în jurul cărora își petrec o mare parte din viață, ajută la perpetuarea acestor plante. Aceste plante oferă acoperire și adăpost pentru alte animale și organisme.

Lecții medicinale?

Deși țânțarul a fost un vector cunoscut pentru răspândirea bolii în întreaga lume, există o speranță că saliva țânțarului ar putea avea unele utilizări potențiale pentru tratamentul criminalului nr. 1 al omului la nivel mondial: bolile cardiovasculare. O aplicație promițătoare este dezvoltarea medicamentelor anticlotare, cum ar fi inhibitori de coagulare și dilatatori capilari.

Compoziția salivei de țânțar este relativ simplă, deoarece conține de obicei mai puțin de 20 de proteine ​​dominante. În ciuda pașilor mari în cunoașterea acestor molecule și a rolului lor în alimentarea cu sânge, oamenii de știință încă știu doar aproximativ jumătate din moleculele care se găsesc în saliva insectelor..