Peioration in Language

În lingvistică, pejoration este scăderea sau deprecierea sensului unui cuvânt, ca atunci când un cuvânt cu sens pozitiv dezvoltă unul negativ.

Peiorationarea este mult mai frecventă decât procesul opus, numit ameliorare. Iată câteva exemple și observații ale altor scriitori:

prost

"Cuvantul prost este un exemplu clasic de pejoration, sau agravarea treptată a sensului. În limba engleză timpurie (în jur de 1200), sely (cum s-a scris atunci cuvântul) însemna „fericit, fericit, binecuvântat, norocos”, așa cum s-a întâmplat în engleza veche ...

„Înțelesul inițial a fost urmat de o succesiune de altele mai restrânse, inclusiv„ binecuvântat spiritual, evlavios, sfânt, bun, nevinovat, inofensiv ”...

„Ca formă (și pronunție) sely schimbat în prost în anii 1500, semnificațiile anterioare au trecut în sensuri din ce în ce mai puțin favorabile, cum ar fi „slab, slab, nesemnificativ” ... Până la sfârșitul anilor 1500, utilizarea cuvântului a scăzut la sensul său actual de a „lipsi de bun simț, cu capul gol, fără sens , prostește, „ca în„ Aceasta este cea mai tristă chestie pe care am auzit-o vreodată ”(1595, Shakespeare, Visul unei nopți de vară).“

(Sol Steinmetz, Antics semantici: cum și de ce cuvintele schimbă sensurile. Random House, 2008)

Ierarhie

"Ierarhie prezintă o deteriorare similară, deși mai accentuată. Aplicat inițial pe o ordine sau o mulțime de îngeri din secolul al XIV-lea, a evoluat constant pe scara ființei, referindu-se la „un corp colectiv de conducători ecleziastici” din c. 1619, de unde se dezvoltă simțul secular similar c.1643. implicat în elită."
(Geoffrey Hughes, Cuvinte în timp: o istorie socială a vocabularului englezesc. Basil Blackwell, 1988)

Discret

„[U] cântă limba pentru a„ învârti ”poate agrava sensul limbii înlocuite, apelează un lingvist în proces”pejoration.„Asta s-a întâmplat cu adjectivul inofensiv anterior discret, atunci când este folosit în coloane „personale” ca eufemism pentru întâlniri sexuale ilicite. Recent Wall Street Journal articolul a citat managerul de servicii pentru clienți al unui serviciu de întâlniri online, spunând că a interzis utilizarea discret din serviciul său, deoarece „este adesea cod pentru„ căsătoriți și caută să păcălească în jur. ”„ Site-ul este doar pentru persoane singure ”.
(Gertrude Block, Consiliere scrisă juridică: întrebări și răspunsuri. William S. Hein, 2004)

Atitudine

„Permiteți-mi să dau un ultim exemplu al acestui tip de coroziune semantică - cuvântul atitudine... Inițial, atitudine a fost un termen tehnic, însemnând „poziție, poziție”. S-a schimbat spre a însemna „starea mentală, modul de gândire” (probabil orice a fost implicat de postura cuiva). În utilizarea colocvială, de atunci s-a deteriorat. Are o atitudine înseamnă „are o manieră confruntătoare (probabil necooperativă, antagonică)”; ceva ce trebuie corectat de părinți sau profesori. Întrucât odată ar fi fost redat acest lucru Are o atitudine proastă sau o problemă de atitudine, simțul negativ a devenit acum copleșitor ”.
(Kate Burridge, Cadoul Gobului: Morsele istoriei limbii engleze. HarperCollins Australia, 2011)

Peioration și Eufemism

"O sursă specifică de pejoration este eufemism ...: în evitarea unor cuvinte tabu, vorbitorii pot folosi o alternativă care în timp dobândește sensul originalului și ea însăși nu este folosită. Astfel, în engleză, dezinformare a înlocuit minciună în unele contexte politice, unde i s-a alăturat recent fiind economic cu adevărul."
(Aprilie M. S. McMahon, Înțelegerea schimbărilor de limbă. Cambridge University Press, 1999)

Generalizări Despre peioration

"Sunt posibile câteva generalizări:
„Cuvintele care înseamnă„ ieftin ”au o probabilitate inerentă de a deveni negative în conotație, adesea extrem de negative. Vilis „la un preț bun” (adică inevitabil, „preț scăzut”)> „banal”> „trashy, disprețuitor, scăzut” (sensul actual al lui It. [Italian], Fr. [Franceză], NE. [Engleză modernă]) josnic).
„Cuvintele pentru„ inteligent, inteligent și capabil ”dezvoltă în mod obișnuit conotații (și în cele din urmă denotări de practică ascuțită, necinste și așa mai departe:
„… NE viclean „necinstit de deștept” este din OE craeftig 'puternic (ly) l iscusit (ly)' (NHG [Noul Înalt German] kräftig 'puternic'; simțul antic „puternic, puternic” al acestei familii de cuvinte se estompează încă din istoria limbii engleze, unde simțurile obișnuite se referă la pricepere).
„NE viclean are conotații foarte negative în engleza actuală, dar în engleză mijlocie, aceasta însemna „învățat, priceput, expert” ... "
(Andrew L. Sihler, Istoria limbii: o introducere. John Benjamins, 2000)

Pronunție: PEDGE-e-RAY-Shun

De asemenea cunoscut ca si: deteriorare, degenerare

Etimologie
Din latină, „mai rău”