Relația Statelor Unite cu Regatul Unit

Relația dintre Statele Unite ale Americii și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (U.K.) se întoarce cu aproape două sute de ani înainte ca Statele Unite să declare independența față de Marea Britanie. Deși mai multe puteri europene au explorat și au format așezări în America de Nord, britanicii au controlat curând cele mai profitabile porturi maritime din coasta de est. Aceste treisprezece colonii britanice au fost răsadurile a ceea ce va deveni Statele Unite. Limba engleză, teoria juridică și stilul de viață au fost punctul de plecare al culturii americane diverse, multi-etnice.

Relație specială

Termenul "relație specială" este folosit de americani și britanici pentru a descrie conexiunea strânsă între Statele Unite și Regatul Unit.

Repere în relația dintre Statele Unite și Regatul Unit

Statele Unite și Regatul Unit s-au luptat reciproc în Revoluția americană și din nou în Războiul din 1812. În timpul Războiului Civil, s-a crezut că britanicii au simpatii pentru Sud, dar acest lucru nu a dus la un conflict militar. În primul război mondial, SUA și U.K. au luptat împreună, iar în al doilea război mondial, Statele Unite au intrat în porțiunea europeană a conflictului pentru a apăra Regatul Unit și alți aliați europeni. Cele două țări au fost, de asemenea, aliați puternici în timpul Războiului Rece și al primului Război al Golfului. Regatul Unit a fost singura putere mondială de top care a sprijinit Statele Unite în războiul din Irak.

personalităţi

Relația american-britanică a fost marcată de prietenii strânse și alianțe de lucru între lideri de vârf. Acestea includ legăturile dintre prim-ministrul Winston Churchill și președintele Franklin Roosevelt, premierul Margaret Thatcher și președintele Ronald Reagan, și premierul Tony Blair și președintele George Bush.

Conexiuni

Statele Unite și Regatul Unit împărtășesc relații comerciale și economice enorme. Fiecare țară este printre cei mai buni parteneri comerciali ai celuilalt. Pe plan diplomatic, ambii se numără printre fondatorii Națiunilor Unite, NATO, Organizația Mondială a Comerțului, G-7 și o serie de alte organisme internaționale. SUA și U.K. rămân ca doi din doar cinci membri ai Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite, cu locuri permanente și putere de veto asupra tuturor acțiunilor consiliului. Ca atare, birocrațiile diplomatice, economice și militare ale fiecărei țări sunt în continuă discuție și coordonare cu omologii lor din cealaltă țară.