„O poveste a două orașe” Citate

A Tale of Two Cities este un clasic dens, adesea studiat în sălile de clasă. Charles Dickens a publicat lucrarea târziu în cariera sa ca romancier popular în Anglia victoriană. Fundalul de O poveste a doua orase este Revoluția Franceză; și o mulțime de personaje colorate sunt prezente (așa cum este obișnuit pentru operele lui Charles Dickens).

Iată câteva citate din maestrul literar.

Citate din Cartea 1

• "A fost cea mai bună dintre vremuri, a fost cea mai rea dintre vremuri, a fost epoca înțelepciunii, a fost epoca prostiei, a fost epoca credinței, a fost epoca incredulității, a fost sezonul Luminii, a fost anotimpul întunericului, a fost primăvara speranței, a fost iarna disperării, am avut totul înaintea noastră, nu aveam nimic înaintea noastră, mergeam cu toții direct spre Rai, cu toții mergeam direct pe alt drum - - pe scurt, perioada a fost până în prezent ca perioada actuală, încât unele dintre cele mai zgomotoase autorități ale sale au insistat să fie primite, pentru bine sau pentru rău, doar în gradul de comparație superlativ. "
  - Charles Dickens, O poveste a doua orase, Cartea 1, Capitolul 1
• „Jerry, spune că răspunsul meu a fost:„ RECALTAT LA VIAȚĂ ”.
  - Charles Dickens, O poveste a doua orase, Cartea 1, Capitolul 2
• "Optsprezece ani! Creatorul harnic al zilei! Să fii îngropat în viață timp de optsprezece ani!"
  - Charles Dickens, O poveste a doua orase, Cartea 1, Capitolul 3
• "Ea a pus capul pe umărul meu, în noaptea aceea, când am fost chemat - avea o teamă de a merge, deși nu aveam niciunul - și când am fost adusă la Turnul de Nord, au găsit acestea pe mâneca mea." Mă veți lăsa pe ei? Nu mă pot ajuta niciodată să scap în trup, deși s-ar putea ca în spirit. ' Cuvintele pe care le-am spus. Mi le amintesc foarte bine. "" - Charles Dickens, O poveste a doua orase, Cartea 1, Capitolul 6
• „Dacă, când îți spun, dragă dragă, că agonia ta s-a sfârșit și că am venit aici să te iau de ea și că mergem în Anglia pentru a fi în pace și în repaus, te fac să te gândești la viața utilă a risipit, și din Franța noastră natală atât de răutăcioasă pentru tine, plângeți pentru ea, plângeți pentru ea! Și dacă, când vă voi spune despre numele meu și despre tatăl meu care trăiește și despre mama mea care este moartă , înveți că trebuie să îngenunchez la onoratul meu tată și să-i implor iertarea pentru că n-am avut niciodată de dragul lui să se străduiască toată ziua și să se trezească și să plângă toată noaptea, pentru că dragostea bietei mele mame și-a ascuns tortura de mine, plâng pentru asta plângeți pentru ea! Plângeți pentru ea, apoi și pentru mine! Buni domnilor, mulțumiți lui Dumnezeu! Simt lacrimile sale sacre pe fața mea și suspinele lui se lovesc de inima mea. O, vezi! Mulțumesc lui Dumnezeu pentru noi, mulțumesc lui Dumnezeu! " - Charles Dickens, O poveste a doua orase, Cartea 1, Capitolul 6
• „Pe tot parcursul intervalului rece și neliniștit, până când, în zori, au șoptit din nou în urechile domnului Jarvis Lorry - așezat în fața omului îngropat care fusese săpat și întrebându-se ce puteri subtile i-au fost pierdute pentru totdeauna și ce au putut să restaureze - vechea anchetă: „Sper că vă pasă să vă reamintiți de viață?”
  - Charles Dickens, O poveste a doua orase, Cartea 1, Capitolul 6

Citate din Cartea 2

• „Dar, într-adevăr, la vremea respectivă, moartea era o rețetă mult în vogă cu toate meseriile și profesiile, și nu în ultimul rând cu cea a lui Tellson. Moartea este remediul Naturii pentru toate lucrurile și de ce nu Legislația? În consecință, falsul a fost pus la Moarte; spusul unei note proaste i-a fost pus lui Moarte; deschiderea ilegală a unei scrisori a fost pusă la moarte; moșierul a patruzeci de șileni și șase soldați a fost dat morții; titularul unui cal de la ușa lui Tellson, care a plecat cu aceasta a fost pusă la moarte, instructorul unei abilități proaste a fost pus la moarte, sunetele a trei sferturi din notele din toată gama de crime au fost puse la moarte. Nu că a făcut cel mai puțin bine în calea prevenirea - s-ar putea să merite să remarcăm că faptul a fost exact invers - dar, a eliminat (în această lume) problema fiecărui caz particular și nu a lăsat nimic legat de acesta pentru a fi îngrijit. "
  - Charles Dickens, O poveste a doua orase, Cartea 2, Capitolul 1
• "Nu voi mai pleca din nou, în acest fel. Sunt la fel de rahit ca un antrenor de hackney, sunt la fel de somnolent ca laudanum, liniile mele sunt încordate până la acest nivel, încât nu ar trebui să știu, dacă nu ar fi fost pentru durerea din ei, care eram eu și care era altcineva, totuși nu sunt cu atât mai bine pentru ea în buzunar și bănuiesc că ai fost la ea de dimineață până seara pentru a mă împiedica să fiu mai bun pentru în buzunar și nu mă voi ocupa de el, Aggerawayter și ce spuneți acum! " - Charles Dickens, O poveste a doua orase, Cartea 2, Capitolul 1
• „Forțele deșeurilor din interiorul său și un deșert în jur, acest bărbat a stat nemișcat în drum pe o terasă tăcută și a văzut pentru o clipă, întins în pustiu în fața lui, un miraj de onoare onorabilă, de lepădare de sine și perseverență. În orașul corect al acestei viziuni, erau galerii aerisite din care privirile iubirilor și harurilor îl priveau, grădini în care fructele vieții atârnau, apele Speranței care scânteiau în ochii lui. O clipă și dispăruse. într-o cameră înaltă dintr-o fântână de case, s-a aruncat în haine pe un pat neglijat, iar perna ei era udă cu lacrimi irosite. "
  - Charles Dickens, O poveste a doua orase, Cartea 2, Capitolul 5
• "Am stat uneori singur aici într-o seară, ascultând, până când am făcut ca ecourile să fie ecourile tuturor urmelor care se apropie și în viața noastră."
  - Charles Dickens, O poveste a doua orase, Cartea 2, Capitolul 6
• „Există o mulțime mare care vine într-o zi în viața noastră, dacă va fi așa.”
  - Charles Dickens, O poveste a doua orase, Cartea 2, Capitolul 6
• "Ce noapte a fost! Aproape o noapte, Jerry, pentru a scoate morții din mormintele lor."
  - Charles Dickens, O poveste a doua orase, Cartea 2, Capitolul 6
• "Este extraordinar pentru mine că voi, oamenii nu vă puteți îngriji de voi și de copiii voștri. Unul sau altul dintre voi este pentru totdeauna în cale."
  - Charles Dickens, O poveste a doua orase, Cartea 2, Capitolul 7
• "Știu totul, știu totul. Fii un bărbat curajos, Gaspardul meu! Este mai bine ca sărmanul joc să moară așa, decât să trăiască. A murit într-o clipă fără durere. S-ar putea să trăiască o oră ca fericit? '"- Charles Dickens, O poveste a doua orase, Cartea 2, Capitolul 7
• "Represiunea este singura filozofie de durată. Deferența întunecată a fricii și a sclaviei, prietenul meu, îi va ține câinii ascultători de bici, atât timp cât acest acoperiș va închide cerul", - Charles Dickens, O poveste a doua orase, Cartea 2, Capitolul 9
• "Bună noapte! Mă uit la plăcerea de a te revedea dimineața. Bine să ne oprim! Luminează-l pe nepotul meu pe camera lui de acolo! Și arde-l pe nepotul meu, în patul lui, dacă vrei." - Charles Dickens, O poveste a doua orase, Cartea 2, Capitolul 9
• "Nu s-a făcut deloc rău. Nu i-am propus domnișoarei și, între noi, nu sunt în niciun caz sigur, despre reflecție, că ar fi trebuit să mă angajez vreodată în acest sens. Domnule Lorry, nu puteți controlați vanitățile mincinoase și obrăznicia fetelor cu capul gol; nu trebuie să vă așteptați să o faceți, sau veți fi întotdeauna dezamăgiți. Acum, rugați-vă să nu mai spuneți despre asta. Vă spun, regret că sunt din cauza altora, dar eu Sunt mulțumit pe cont propriu și chiar sunt foarte dator pentru dumneavoastră că mi-a permis să vă sun și că mi-ați dat sfatul; o cunoașteți pe tânăra mai bună decât mine; aveți dreptate, nu ar fi făcut-o niciodată. " - Charles Dickens, O poveste a doua orase, Cartea 2, Capitolul 12
• "Va veni vremea, nu va trece mult timp, când se vor forma noi legături despre tine - legături care te vor lega încă mai tandru și mai puternic de căminul pe care îl împodobești atât de tare - cele mai dragi legături care vor fi vreodată har și domnișoară, domnișoară Manette, când poza mică a feței unui tată fericit se ridică în a ta, când vezi că frumusețea ta strălucitoare răsare din nou la picioarele tale, gândește acum și atunci că există un bărbat care și-ar da viața , să ții o viață pe care o iubești lângă tine! " - Charles Dickens, O poveste a doua orase, Cartea 2, Capitolul 13
• „Dar, au existat alte ecouri, de la distanță, care au zbuciumat amenințător în colț, prin acest spațiu de timp. Și acum, cam la a șasea zi de naștere a micuței Lucie, au început să audă un sunet groaznic, ca de o mare furtună în Franța, cu o mare îngrozitoare care se ridică ". - Charles Dickens, O poveste a doua orase, Cartea 2, Capitolul 21
• "Șapte prizonieri eliberați, șapte capete înflăcărate pe piroane, cheile cetății blestemate a celor opt turnuri puternice, unele scrisori descoperite și alte memoriale ale prizonierilor de pe vremuri, morți de multă inimă sfărâmată - așa, precum și așa, răsunând puternic pașii escortării Saint Antoine pe străzile Parisului la jumătatea lunii iulie, o mie șapte sute optzeci și nouă. Acum, Cerul învinge fantezia lui Lucie Darnay și ține aceste picioare departe de viața ei! nebun și periculos; și în anii atât de lungi după spargerea butoiului de la ușa magazinului de vinuri a lui Defarge, nu sunt purificați cu ușurință atunci când au fost pătate roșu. " - Charles Dickens, O poveste a doua orase, Cartea 2, Capitolul 21
• „Din ocupațiile gospodărești pe care le-a dat sărăcia goală, de la copiii lor, de la vârstă și de bolnavii lor ghemuindu-se pe pământul gol faimos și dezbrăcat, au fugit cu părul plin, îndemnându-se unii pe alții, și ei înșiși, la nebunie cu cele mai sălbatice strigăte Villain Foulon întreprins, sora mea! Old Foulon întreprins, mama mea! Miscreant Foulon luată, fiica mea! ! Foulon care le-a spus oamenilor înfometați că ar putea să mănânce iarbă! Foulon care i-a spus bătrânului meu tată că ar putea să mănânce iarbă, când nu am pâine să-i dau! Foulon care a spus bebelușului meu că ar putea să sugă iarba, când acești sâni erau uscați de dorință. ! Mama lui Dumnezeu, acest Foulon! O Cer, suferința noastră! Ascultă-mă, copilul meu mort și tatăl meu desfrânat: Jur pe genunchi, pe aceste pietre, să te răzbun pe Foulon! " - Charles Dickens, O poveste a doua orase, Cartea 2, Capitolul 22
• "Timp de mulți ani, Monseigneurul îl strecurase și-l zdrobise și îl apucase foarte rar cu prezența sa, cu excepția plăcerilor goanei - acum, găsit în vânătoarea oamenilor; acum, găsit în vânătoarea fiarelor, pentru care conservare Monseigneur a făcut spații edificatoare ale sălbăticiei barbare și inerite. - Charles Dickens, O poveste a doua orase, Cartea 2, Capitolul 23
• "Pentru dragostea Raiului, a dreptății, a generozității, a onoarei nobilului tău nume, te implor, domnule heretofore pe marchiz, să mă suor și să mă eliberez. Vina mea este că ți-am fost adevărat. Oh, Monsieur până acum pe marchiz, mă rog să fii adevărat pentru mine! "" - Charles Dickens, O poveste a doua orase, Cartea 2, Capitolul 24
• "Stânca Loadstone îl atrăgea și trebuie să meargă mai departe, până când a izbit. Nu știa de nici o stâncă; nu văzuse aproape niciun pericol. Intenția cu care făcuse ceea ce făcuse, chiar dacă o lăsase incompletă, l-a prezentat înaintea lui într-un aspect care ar fi recunoscut în Franța cu privire la prezentarea sa pentru a-l afirma. Apoi, acea viziune glorioasă de a face binele, care este atât de des mirajul sangvin al atâtor minți bune, a apărut în fața lui și el chiar s-a văzut în iluzia cu o oarecare influență pentru a ghida această Revoluție furioasă care se derula atât de temut de sălbăticie. " - Charles Dickens, O poveste a doua orase, Cartea 2, Capitolul 24

Citate din cartea 3

• "Cinci pași câte patru și jumătate, cinci pași câte patru și jumătate, cinci pași câte patru și jumătate. A făcut pantofi, a făcut pantofi, a făcut pantofi. Fantomele care au dispărut când s-a închis răchita. A fost unul printre ele, aspectul unei doamne îmbrăcate în negru, care se sprijinea în îmbrăcămintea unei ferestre, și avea o lumină strălucind pe părul ei auriu, și arăta ca: Haideți să mergem din nou, pentru numele lui Dumnezeu, prin iluminatul sate cu oamenii toți trezi! " - Charles Dickens, O poveste a doua orase, Cartea 3, Capitolul 1
• "Soțiile și mamele pe care le-am obișnuit să le vedem de când eram la fel de mici ca acest copil, și cu atât mai puțin, nu au fost foarte mult luate în considerare? Le-am cunoscut pe soții și părinții lor aflați în închisoare și păstrați de ei, destul de des? vieți, am văzut că femeile noastre surori suferă, în sine și la copiii lor, sărăcie, goliciune, foame, sete, boală, mizerie, opresiune și neglijare de tot felul? "" - Charles Dickens, O poveste a doua orase, Cartea 3, capitolul 3
• "A fost tema populară pentru glume; a fost cel mai bun leac pentru durerile de cap, a împiedicat infailibil părul să devină cenușiu, a dat o delicatesă specială tenului, a fost Razorul Național care s-a bărbierit aproape: cine a sărutat-o ​​pe La Guillotina, s-a uitat prin micuța fereastră și s-a strecurat în sac.Era semnul regenerării rasei umane.A înlocuit Crucea.Modelele acesteia erau purtate pe sânii din care a fost aruncată Crucea și a fost înclinată și a crezut în unde Crucea a fost refuzată ". - Charles Dickens, O poveste a doua orase, Cartea 3, capitolul 4
• "Mă numesc Samson din ghilotina din lemn de foc. Vedeți din nou aici! Loo, loo, loo; Loo, loo, loo! Și din capul ei vine! Acum, un copil. Gâscă, gâdilă; murat, murăt! Și de pe capul lui vine ! Toată familia! '"- Charles Dickens, O poveste a doua orase, Cartea 3, capitolul 5
• „Eu sunt învierea și viața, spune Domnul: cel care crede în mine, deși a fost mort, totuși va trăi; și oricine trăiește și crede în mine, nu va muri niciodată”. - Charles Dickens, O poveste a doua orase, Cartea 3, capitolul 9
• „Dacă i-ar fi plăcut lui Dumnezeu să o pună în inima grea a oricăruia dintre frați, în toți acești ani înspăimântători, să-mi acorde orice veste despre cea mai dragă soție - atât încât să mă anunțe printr-un cuvânt, dacă este viu sau mort - ar fi putut crede că El nu i-a abandonat, dar acum cred că semnul crucii roșii este fatal pentru ei și că nu au nicio parte în îndurările Lui. Și ei și urmașii lor, până la ultimul rasa lor, eu, Alexandre Manette, prizonierul nefericit, fac asta în noaptea trecută a anului 1767, în agonia mea insuportabilă, denunț către vremurile în care toate aceste lucruri vor fi răspunse pentru. Le denunț la Cer și la pământ. "" - Charles Dickens, O poveste a doua orase, Cartea 3, capitolul 10
• „Atunci spuneți Vântului și Focului unde să se oprească, dar nu-mi spuneți. - Charles Dickens, O poveste a doua orase, Cartea 3, Capitolul 12
• "Dacă vă amintiți cuvintele care au trecut între noi, cu mult timp în urmă, veți înțelege cu ușurință acest lucru atunci când îl vedeți. Vă amintiți de ele, știu. Nu este în natura voastră să le uitați. Sunt recunoscător că a venit timpul , când le pot dovedi. Că fac acest lucru nu este subiect de regret sau de durere. Dacă ar fi fost altfel, nu ar fi trebuit să folosesc ocazia mai lungă. Dacă ar fi fost altfel "- Charles Dickens, O poveste a doua orase, Cartea 3, capitolul 13
• "Este un lucru mult, mult mai bun, pe care îl fac, decât l-am făcut vreodată; este o odihnă mult mai bună la care mă duc decât am cunoscut vreodată" - Charles Dickens, O poveste a doua orase, Cartea 3, capitolul 15