Catachresis (retorica)
Share
Catachresie este un termen retoric pentru utilizarea necorespunzătoare a unui cuvânt pentru altul, sau pentru o metaforă extremă, încordată sau mixtă, adesea folosită în mod deliberat. Formele adjective sunt catachrestic sau catachrestical.
Confuzie asupra sensului termenului catachresis datează din retorica romană. „În unele definiții,” subliniază Jeanne Fahnestock, „o catahriză este un tip de metaforă, o denumire înlocuitoare care apare atunci când un termen este împrumutat dintr-un alt câmp semantic, nu pentru că împrumutatul dorește să se substituie termenului„ obișnuit ”(de ex. , "leu" pentru "războinic"), ci pentru că nu există un termen obișnuit "(Figurile retorice în știință, 1999).
- Pronunție: KAT-uh-KREE-sis
- De asemenea cunoscut ca si abusio
- Etimologie: Din greacă, „abuz de uz” sau „abuz”
Exemple
- "Roșii trenează tuse lenjerie evreiască pentru păstrare! Mirosuri de tăcere în expansiune. Morma grea care fluieră ca niște păsări de mare."
(Amiri Baraka, olandez, 1964) - „Cititorii atenți vor fi observat un lamentabil catachresis ieri, când Wrap s-a referit la unii domni francezi drept Galls, mai degrabă decât la Gali ".
(Sean Clarke, Gardianul, 9 iunie 2004)
Tom Robbins pe o lună plină
"Luna era plină. Luna a fost atât de umflată încât a fost pe cale să dea peste cap. Imaginează-ți trezirea să găsești luna pe fața ei pe podeaua băii, precum regretatul Elvis Presley, otrăvit de despicături de banane. Era o lună care putea agită pasiunile sălbatice într-o vacă moo. O lună care ar putea să scoată diavolul într-un iepure iepuras. O lună care ar putea transforma nucile în pietre lungi, transformă Scufița Roșie în lupul cel mare rău. "
(Tom Robbins, Still Life cu Woodpecker, 1980)
Întinderea metaforelor
"Semnul distinctiv al metodei [Thomas] Friedman este o singură metaforă, întinsă până la lungimea coloanei, care nu are niciun sens obiectiv și este stratificată cu alte metafore care au un sens încă mai puțin sensibil. Rezultatul este o masă uriașă, groaznică, de imagini incoerente. Când citiți Friedman, este posibil să întâlniți astfel de creaturi precum Wildebeest of Progress și Nurse Shark of Reaction, care în primul paragraf sunt galopante sau înot, așa cum era de așteptat, dar, prin concluzia argumentului său, sunt testate apele opiniei publice. cu picioarele și degetele umane sau care zboară (cu aripioare și copite la comenzi) un planor fără frâne, care este alimentat de vântul constant al viziunii lui George Bush. "
(Matt Taibbi, „O scuturare a roții”. New York Press, 20 mai 2003)
Quintilian despre metaforă și catahrese
„Primul lucru care lovește unul din istoria termenilor„ metaforă ”și„catachresis„este confuzia aparent inutilă a celor doi, deoarece diferența dintre ei a fost clar definită încă din discuția lui Quintilian despre catahrese în Institutio Oratoria. Catahreseză (abusio, sau abuz) este definit acolo drept „practica de a adapta cel mai apropiat termen disponibil pentru a descrie ceva pentru care nu există un termen real [adică, propriu]. Lipsa unui termen originar propriu - golul lexical sau lacuna - este în acest pasaj baza clară pentru distincția lui Quintilian între catachresie sau abusio, și metaforă sau translatio: catachresis este un transfer de termeni de la un loc la altul angajat atunci când nu există niciun cuvânt corespunzător, în timp ce metafora este un transfer sau o substituție angajată atunci când un termen propriu există deja și este deplasat de un termen transferat dintr-un alt loc într-un loc propriu. ...
Cu toate acestea ... confuzia celor doi termeni persistă cu o tenacitate remarcabilă până în prezent. Rhetorica ad Herennium, de exemplu, gândit de secole ca fiind Ciceronian și primit cu autoritatea lui Cicero, îndepărtează apele clare ale distincției logice prin definirea catahresei [abusio] ca „folosirea inexactă a unui cuvânt asemănător sau asociat în locul celui precis și potrivit.” Abuzul din abusio este aici în loc de abuzul de metaforă, utilizarea greșită sau inexactă a acesteia ca substituție a termenului adecvat. Și cuvântul alternativ Audacia pentru catachresis se alătură abusio ca o altă peiorativă extrem de încărcată, cu o potențială aplicare la o metaforă „îndrăzneață”. "
(Patricia Parker, „Metafora și Catahreseza”. Sfârșitul retoricii: istorie, teorie, practică, ed. de John Bender și David E. Wellbery. Stanford University Press, 1990)
