În lingvistică, americanizare este influența formelor lexicale și gramaticale distinctive ale limbii engleze asupra altor soiuri de limbă engleză. Numit si americanizarea lingvistică.
După cum observă mai jos Leech și Smith, „Dacă termenul„ americanizare ”este implicat direct influența AmE asupra BrE, aceasta trebuie tratată cu precauție "(2009). Consultați exemple și observații de mai jos.
Exemple și observații
"Globalizarea în era actuală este asociată, în bine sau în rău, cu americanizarea. Acest lucru este valabil în special pentru dimensiunea sa culturală. Căci Statele Unite, ca„ hiper-putere a lumii ”, sunt cele economice, militare, și puterea politică pentru a-și proiecta cultura și valorile la nivel global. Cu toate acestea, după cum au remarcat mulți comentatori, americanii apar parohial și lipsit de lume, cu greu sofisticările cosmopolite necesare pentru a oferi o viziune cu adevărat globală. "Ambiguitatea Statelor Unite care reprezintă globalitatea nu este poate mai evidentă decât în proiecția limbii sale la nivel global. Pe de o parte, americanii sunt deosebit de notorii pentru insularitatea lor lingvistică, manifestând rareori competența în limbile străine atât de frecventă în altă parte a lumii. Cu toate acestea, așa cum se știe, limba americană, engleza, este un import global, moștenit de la o putere globală anterioară, Anglia. Prin urmare, proprietatea americană a limbii engleze globale este mai tenuoasă decât proprietatea asupra altor icoane culturale globale, precum McDonald's sau Disney. " (Selma K. Sonntag, The Local Politics of Global English: Studii de caz în globalizarea lingvistică. Lexington Books, 2003)
Schimbări gramaticale și lexicale „Dovezile furnizate de familia Brown de corpora - în special comparația dintre corpora britanică (1961, 1991) și corporala americană (1961, 1992) - arată adesea AmE în frunte sau că arată o tendință mai extremă , iar BrE urmează în urma sa. Astfel, trebuie sa, în datele noastre, a scăzut mai mult în AME decât în BrE și a devenit mult mai rar decât trebuie să și (trebuie în discursul conversațional AmE. Utilizatorii englezei britanice sunt familiarizați cu modificările lexicale din cauza influenței americane, cum ar fi utilizarea tot mai mare a acestora filme) și baieti), dar modificările gramaticale din aceeași sursă sunt mai puțin sesizate ... [A] constatarea că AmE este în fața BrE într-o schimbare dată de frecvență nu implică neapărat o influență transatlantică directă - ar putea fi pur și simplu o schimbare continuă în ambele soiuri în care AmE este mai avansată. . Dacă termenul „americanizare” este considerat a implica o influență directă a AME asupra BrE, acesta trebuie tratat cu precauție. " (* Geoffrey Leech și Nicholas Smith, „Schimbare și constanță în schimbarea lingvistică: cum a evoluat gramaticalul în limba engleză scrisă în perioada 1931-1991”. Lingvistica Corpus: rafinări și reevaluări, ed. de Antoinette Renouf și Andrew Kehoe. Rodopi, 2009)
Pe cale sa "[Pe cale sa a fost mai mult de două ori mai frecventă în corpusul american decât în corpurile australiene sau britanice, ceea ce sugerează că „americanizarea” poate fi un factor în popularitatea sa în creștere. Această „colocializare” poate fi un alt factor relevant sugerat de constatarea că pe cale sa este foarte preferat în vorbire peste scris (cu un raport de 9.9: 1), confirmarea suplimentară pentru aplicabilitatea acestei sugestii la AmE și BrE fiind oferită de Leech's (2003) constatând că între 1961 și 1991/2 pe cale sa s-a bucurat de o creștere puternică a popularității în scrierea americană (51,6%) și în scrierea britanică (18,5%) ". (Peter Collins, "Modalitățile și semimodalele englezești: variație regională și stilistică." Dinamica variației lingvistice: dovada Corpus asupra trecutului și prezentului englezesc, ed. de Terttu Nevalainen. John Benjamins, 2008)
Americanizarea Europei "Din cauza apariției americanizării lingvistice, ... nu mai putem susține că limba franca europeană este fără echivoc o marfă britanică. Engleza apare în Europa, nu doar ca limbă universală, ci și ca o varietate potențială generatoare de norme ... „Practic, ceea ce avem este o bază tradițională pentru ELT [Predarea limbii engleze], centrată în BrE, pe profesor ca model, pe studiile sociale britanice și americane și pe scopul de a imita vorbitorul nativ idealizat, evoluând într-o platformă pentru ELT, care constituie o îndepărtare radicală de la astfel de credințe și practici.În schimb, americanizarea lingvistică, amestecul de BrE și AmE, care sugerează un fel de accent mid-atlantic și un amestec bogat de utilizare lexicală, ideea unei varietăți de euro. -En engleză, „utilizarea de texte postcoloniale în modulele de studii culturale și dorința de a dezvolta abilități comunicative interculturale este în continuă dezvoltare, în timp ce BrE, prescriptivism și poziționare tradiționalistă sunt în scădere." (Marko Modiano, „EIL, nativ-vorbitorism și eșecul ELT european”. Engleza ca limbă internațională: perspective și probleme pedagogice, ed. de Farzad Sharifian. Aspecte multilingve, 2009)
Yiddish and English American: A Two-Way Process „De-a lungul Yekl [1896] și poveștile sale timpurii, [Abraham] Cahan traduce idișul caracterelor în engleză „corectă” (deși ornată), lăsând cuvinte în engleză încorporate în formele lor greșite, italicizate: pădurar („coleg”), de exemplu, sau preticly (poate „particular”). Discursul reprezintă astfel amestecul cultural care rezultă din contactul dintre societatea imigrantă și societatea americană, un amestec interprins în propoziții remarcabil de hibride - „Nu spuneți întotdeauna că vă place dansh cu mine becush Sunt un bun dansher?'(Yekl, 41) - și chiar în cuvinte individuale ca. oyshgreen: „Un verb inventat din idiș oys, afară, și englezii verde, și semnificația încetării de a fi verde ”(95n). "Această tehnică narativă reprezintă, de asemenea, o inversare a perspectivei, prin care engleza devine elementul contaminant în altă limbă. Americanizarea idișului este dată dintr-o perspectivă idișă. Cuvintele în engleză sunt aruncate înapoi--rulesh ( 'reguli'), deshepoitn ('dezamăgi'), saresfied („mulțumit”) - transformat și defăimat prin includerea lor într-un alt sistem lingvistic. Așa cum idișul devine idiș în americană Yekl, Engleza americană devine yizidizată: contactul lingvistic transformator este arătat ca un proces cu două sensuri. " (Gavin Roger Jones, Strange Talk: The Politics of Dialect Literature in Gilded Age America. University of California Press, 1999)