În contextul chimiei și fizicii, sarcina se referă de obicei la sarcina electrică, care este o proprietate conservată a anumitor particule subatomice care determină interacțiunea lor electromagnetică. Încărcarea este o proprietate fizică care determină materia să experimenteze o forță în cadrul unui câmp electromagnetic. Încărcările electrice pot fi de natură pozitivă sau negativă. Dacă nu există nicio sarcină electrică netă, problema este considerată neutră sau neîncărcată. La fel ca taxele (de exemplu, două sarcini pozitive sau două sarcini negative) se resping reciproc. Sarcinile diferite (pozitive și negative) se atrag reciproc.
În fizică, termenul „încărcare” se poate referi, de asemenea, la încărcarea culorii în domeniul cromodinamicii cuantice. În general, sarcina se referă la un generator de simetrie continuă într-un sistem.
Unitatea corespunzătoare pentru încărcarea electrică depinde de disciplină. În chimie, se folosește majuscula Q pentru a indica sarcina în ecuații, cu sarcina elementară a unui electron (e) ca unitate comună. Unitatea de încărcare derivată din SI este coulombul (C). Ingineria electrică folosește adesea amper-ora (Ah) pentru taxă.