Principiul optimității

Principiul optimității este principiul de bază al programării dinamice, care a fost dezvoltat de Richard Bellman: faptul că o cale optimă are proprietatea că oricare ar fi condițiile inițiale și variabilele (opțiunile) de control într-o anumită perioadă inițială, controlul (sau variabilele de decizie) alese perioada rămasă trebuie să fie optimă pentru problema rămasă, starea rezultând din deciziile timpurii luate ca fiind condiția inițială.