Ce înseamnă „Introvert” și „Extrovert” într-adevăr

Gândește-te cum ar putea arăta o seară ideală pentru tine. Vă imaginați că ieșiți la cină cu un grup mare de prieteni, participați la un concert sau mergeți la un club? Sau ai prefera să-ți petreci seara prindându-te cu un prieten apropiat sau să te pierzi într-o carte bună? Psihologii iau în considerare răspunsurile noastre la întrebări precum acestea la nivelurile noastre introversiune și extrovertire: trăsături de personalitate care se referă la preferințele noastre pentru modul în care interacționăm cu ceilalți. Mai jos, vom discuta despre ce sunt introversiunea și extroversiunea și modul în care acestea afectează bunăstarea noastră.

Modelul cu cinci factori 

Introversiunea și extroversiunea au fost subiectul teoriilor psihologice de zeci de ani. Astăzi, psihologii care studiază personalitatea văd adesea introversiunea și extroversiunea ca parte a ceea ce este cunoscut sub numele de model cu cinci factori de personalitate. Conform acestei teorii, personalitățile oamenilor pot fi descrise pe baza nivelului lor de cinci trăsături de personalitate: extrovertire (din care introversia este invers), consimțământ (altruism și preocupare pentru ceilalți), conştiinciozitate (cât de organizat și responsabil este cineva), nevrozei (cât de mult trăiește cineva emoții negative) și deschidere către experiență (care include trăsături precum imaginația și curiozitatea). În această teorie, trăsăturile de personalitate variază de-a lungul unui spectru.

Psihologii care folosesc modelul cu cinci factori consideră trăsătura extroversiunii ca având mai multe componente. Cei care sunt mai extrovertiți tind să fie mai sociali, mai vorbăreți, mai asertivi, mai predispuși să caute emoție și sunt gândiți să experimenteze emoții mai pozitive. Oamenii care sunt mai introvertiți, pe de altă parte, tind să fie mai liniștiți și mai rezervați în timpul interacțiunilor sociale. Important este că timiditatea nu este același lucru ca introversiunea: introvertirile pot fi timide sau anxioase în situații sociale, dar acest lucru nu este întotdeauna cazul. În plus, a fi un introvert nu înseamnă că cineva este antisocial. După cum explică Susan Cain, cea mai vândută autoare și introvertită, într-un interviu acordat S„Noi nu suntem anti-sociali, suntem sociali diferit. Nu pot trăi fără familia mea și prietenii apropiați, dar îmi doresc și singurătatea.” 

Cele 4 tipuri diferite de introvertiri 

În 2011, psihologii de la Wellesley College au sugerat că pot exista de fapt mai multe tipuri diferite de introvertiri. Întrucât introversiunea și extroversiunea sunt categorii largi, autorii au sugerat că nu toate extrovertirile și introvertirile sunt aceleași. Autorii sugerează că există patru categorii de introversie: social introversiune, gândire introversiune, nerăbdător introversiune și inhibat / imobilizat introversiune. În această teorie, un introvert social este cineva care se bucură să petreacă timpul singur sau în grupuri mici. Un introvert gânditor este cineva care tinde să fie introspectiv și gânditor. Introvertiții anxioși sunt cei care tind să fie timizi, sensibili și conștienți de sine în situații sociale. Introvertirile inhibate / restrânse tind să nu caute emoția și preferă activitățile mai relaxate. 

Este mai bine să fii un introvertit sau un extrovertit? 

Psihologii au sugerat că extroversiunea este corelată cu emoțiile pozitive; adică oamenii care sunt mai extrovertiți tind să fie mai fericiți decât cei introvertiți ... dar este de fapt cazul? Psihologii care au studiat această întrebare au descoperit că extrovertiții adesea experimentează emoții mai pozitive decât introvertiții. Cercetătorii au găsit, de asemenea, dovezi că există într-adevăr „introvertiți fericiți”: când cercetătorii au privit participanții fericiți la un studiu, au descoperit că aproximativ o treime dintre acești participanți au fost și ei introvertiți. Cu alte cuvinte, mai multe persoane extrovertite pot experimenta emoții pozitive ceva mai des în medie, dar multe persoane fericite sunt de fapt introvertite.

Scriitoarea Susan Cain, autoarea celei mai vândute cărți „Liniște: puterea introvertirii” subliniază că, în societatea americană, extroversiunea este adesea văzută ca un lucru bun. De exemplu, locurile de muncă și sălile de clasă încurajează deseori munca în grup, o activitate care vine mai natural la extrovertiți.

Într-un interviu acordat Scientific American, Cain subliniază că neglijăm contribuțiile potențiale ale introverturilor atunci când facem acest lucru. Cain explică faptul că a fi un introvert are de fapt unele avantaje. De exemplu, ea sugerează că introversiunea poate fi legată de creativitate. În plus, ea sugerează că introvertiții pot face buni manageri în locurile de muncă, pentru că le-ar putea oferi angajaților mai multă libertate de a desfășura proiecte în mod independent și pot fi mai concentrați pe obiectivele organizației decât succesul individual. Cu alte cuvinte, chiar dacă extroversiunea este adesea apreciată în societatea noastră actuală, a fi un introvertire are și beneficii. Adică, nu este neapărat mai bine să fii un introvertit sau un extrovertit. Aceste două moduri de relaționare cu ceilalți au propriile avantaje unice și înțelegerea trăsăturilor noastre de personalitate ne poate ajuta să studiem și să lucrăm cu ceilalți mai eficient.

introverti și extrovertit sunt termeni pe care psihologii i-au folosit de zeci de ani pentru a explica personalitatea. Cel mai recent, psihologii au considerat aceste trăsături ca făcând parte din modelul cu cinci factori, utilizat pe scară largă pentru măsurarea personalității. Cercetătorii care studiază introversiunea și extroversiunea au descoperit că aceste categorii au consecințe importante asupra bunăstării și comportamentului nostru. În mod important, cercetările sugerează că fiecare mod de relaționare cu ceilalți are propriile avantaje; cu alte cuvinte, nu se poate spune că unul este mai bun decât celălalt.

surse

• McCrae, R. R., & John, O. P. (1992). O introducere în modelul cu cinci factori și aplicațiile sale. Jurnalul personalității, 60(2), 175-215. http://psych.colorado.edu/~carey/courses/psyc5112/readings/psnbig5_mccrae03.pdf
• Inventar de personalitate cu zece elemente. https://gosling.psy.utexas.edu/scales-weve-developed/ten-item-personality-measure-tipi/ten-item-personality-inventory-tipi/
• Cook, Gareth (2012, 24 ianuarie). Puterea introverturilor: un manifest pentru o strălucire liniștită. Științific american. https://www.scientificamerican.com/article/the-power-of-introverts/
• Grimes, J.O., Cheek, J.M., & Norem, J.K. (2011, ianuarie). Patru sensuri ale introversiunii: social, gânditor, anxioase și introversiune inhibată. Prezentat la reuniunea anuală a Societății pentru personalitate și psihologie socială, San Antonio, TX. http://www.academia.edu/7353616/Four_Meanings_of_Introversion_Social_Thinking_Anxious_and_Inhibited_Introversion
• Diener, E., Oishi, S., & Lucas, R. E. (2003). Personalitate, cultură și bunăstare subiectivă: evaluări emoționale și cognitive ale vieții. Revizuirea anuală a psihologiei, 54(1), 403-425. http://people.virginia.edu/~so5x/Diener,%20Oishi,%20&%20Lucas%202003%20Ann.%20Review.pdf
• Hills, P., & Argyle, M. (2001). Fericirea, introversiunea-extraversiunea și introvertirile fericite. Personalitate și diferențe individuale, 30(4), 595-608. https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0191886900000581
• Cain, S. (2013). Liniștit: puterea introvertirii într-o lume care nu se poate opri să vorbească. Broadway Books. https://books.google.com/books/about/Quiet.html?id=Dc3T6Y7g7LQC
• Fleming, Grace. Cum afectează personalitatea obiceiurile de studiu? ThoughtCo. https://www.thoughtco.com/how-personality-affects-study-habits-1857077