Ce este compartimentarea resurselor? Definiție și exemple

Partajarea resurselor este împărțirea resurselor limitate pe specii pentru a ajuta la evitarea concurenței într-o nișă ecologică. În orice mediu, organismele concurează pentru resurse limitate, astfel încât organismele și speciile diferite trebuie să găsească modalități de a coexista între ele. Examinând cum și de ce resursele sunt alocate într-o anumită nișă, oamenii de știință pot înțelege mai bine interacțiunile ecologice complexe dintre și din specii. Exemple obișnuite de împărțire a resurselor includ șopârlele Anole și o serie de specii de păsări.

Cheie de luat cu cheie

• Divizarea resurselor pe specii pentru a ajuta la evitarea concurenței într-o nișă ecologică se numește împărțire a resurselor.
• Concurența intra-specifică înseamnă concurența pentru resurse de către indivizi din aceeași specie.
• Concurența interspecifică este concurența pentru resurse de către indivizi din diferite specii.
• Studiind împărțirea resurselor, oamenii de știință pot înțelege modul în care adăugarea sau eliminarea unei specii poate afecta utilizarea generală a resurselor într-un anumit habitat sau nișă.

Definiția compartimentării resurselor

Conceptul inițial de împărțire a resurselor se referă la adaptările evolutive la specii ca răspuns la presiunea evolutivă din concurența interspecifică. Utilizarea biologică de bază mai comună se bazează pe diferitele utilizări ale resurselor de către specii dintr-o anumită nișă și nu pe originea evolutivă specifică a acestor diferențe. Acest articol explorează ultima convenție.

Când organismele concurează pentru resurse limitate, există două tipuri principale de concurență: intraspecifice și interspecifice. După cum indică prefixele, concurența intraspecifică se referă la concurența pentru resurse limitate de către organismele individuale ale aceleiași specii, în timp ce concurența interspecifică se referă la concurența pentru resurse limitate de către indivizi din specii diferite.

Atunci când speciile concurează pentru aceleași resurse, de obicei, o specie are avantajul față de alta, chiar dacă doar puțin. Concurența completă maximă precizează că concurenții completi nu pot coexista. Speciile cu avantaj vor persista pe termen lung. Speciile mai slabe vor dispărea fie vor trece la ocuparea unei nișe ecologice diferite.

Exemple de compartimentare a habitatului

O modalitate prin care speciile pot partiționa resursele este trăind în diferite zone ale unui habitat față de concurenții lor. Un exemplu obișnuit este distribuția șopârlelor în insulele din Caraibe. Șopârlele mănâncă în mare parte aceleași tipuri de insecte alimentare. Cu toate acestea, ei pot trăi în diferite microhabitate în contextul habitatului lor mai mare. De exemplu, unele șopârlele pot trăi pe podeaua pădurii, în timp ce altele pot trăi mai sus în habitat în copaci. Această diferențiere și împărțire a resurselor în funcție de locația lor fizică permite diferitelor specii să coexiste mai eficient unele cu altele.

Exemple de partiționare alimentară

În plus, speciile pot coexista mai eficient pe baza împărțirii alimentelor. De exemplu, printre speciile de maimuțe de lemur, alimentele pot fi discriminate de caracteristicile chimice ale alimentului. Un rol important poate avea un compartiment alimentar bazat pe chimia plantelor. Acest lucru permite diferitelor specii să coexiste în timp ce mănâncă alimente similare dar chimice diferite.

În mod similar, speciile pot avea o afinitate pentru diferite părți ale aceluiași aliment. De exemplu, o specie poate prefera o parte diferită a plantei decât o altă specie, permițându-le să coexiste eficient. Unele specii pot prefera frunzele plantei, în timp ce altele preferă tulpinile plantei.

Speciile pot, de asemenea, despărți alimentele pe baza altor caracteristici, cum ar fi diferite modele de activitate. O specie își poate consuma cea mai mare parte din alimente într-un anumit moment al zilei, în timp ce alta poate fi mai activă noaptea.

Efectele pe termen lung ale partiționării resurselor

Prin împărțirea resurselor, speciile pot avea o coexistență pe termen lung între ele în același habitat. Acest lucru permite ambelor specii să supraviețuiască și să prospere, mai degrabă decât o specie care o determină pe cealaltă să dispară, ca în cazul concurenței complete. Combinarea competiției intraspecifice și interspecifice este importantă în raport cu speciile. Atunci când specii diferite ocupă nișe ușor diferite în raport cu resursele, factorul limitativ pentru dimensiunea populației devine mai mult despre concurența intra-specifică decât despre concurența interspecifică.

În mod similar, oamenii pot avea efecte profunde asupra ecosistemelor, în special în determinarea disparitării speciilor. Studiul repartizării resurselor de către oamenii de știință ne poate ajuta să înțelegem cum eliminarea unei specii poate avea impact asupra alocării și utilizării generale a resurselor atât într-o anumită nișă, cât și în mediul mai larg.

surse

• Walter, G H. „Ce este compartimentarea resurselor?” Rapoarte curente de neurologie și neuroștiință., Biblioteca Națională de Medicină a SUA, 21 mai 1991, www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/1890851.
• Ganzhorn, Jörg U. „Distribuirea alimentelor în rândul primatelor malgașe.” SpringerLink, Springer, link.springer.com/article/10.1007/BF00376949.