Proverbe și zicale comune franceze

Un proverb este o frază sau o afirmație care afirmă un adevăr general bazat pe bunul simț, adesea folosit pentru a face o sugestie sau pentru a oferi un sfat. În engleză, proverbe își croiesc drum în conversație mascată ca înțelepciune convențională, atunci când oamenii spun că „două greșeli nu fac un drept” sau că „mințile mari” gândesc deopotrivă ”.

Fiecare limbă are propriile ei idiome, proverbe, ghicitori și ziceri. În franceză, la fel ca în engleză, proverbe sunt folosite liberal în conversații. Iată o listă cu câteva proverbe franceze care să vă ajute să vă perfecționați asupra abilităților lingvistice. Proverbe franceze de mai jos sunt scrise în îndrăzneţ urmate de echivalentele lor engleze. Traducerile literale în limba engleză ale proverbelor se găsesc în ghilimele de mai jos.

À cœur vaillant rien d’impossible. ->Nimic nu este imposibil pentru o inimă dispusă.
(„Pentru o inimă vitejie nimic imposibil.”)
À l'impossible nul n’est tenu. -> Nimeni nu este obligat să facă imposibilul. („La imposibil, nimeni nu este legat”)
À quelque a ales malheur est bon. -> Fiecare nor are o căptușeală argintie. („Nefericirea este bună pentru ceva.”)
Après la pluie le beau temps. -> Fiecare nor are o căptușeală argintie. („După ploaie, vremea frumoasă.)
L'arbre cache souvent la forêt. -> Nu pot vedea pădurea pentru copaci. („Arborele ascunde adesea pădurea.”)
Aussitôt dit, aussitôt fait. -> Nu s-a spus mai devreme decât sa terminat. ("Imediat spus, imediat făcut.")
Autres temps, autres mœurs. -> Timpurile se schimbă. („Alte ori, alte obiceiuri.”)
Aux grands maux les grands remèdes. -> Timpurile disperate necesită măsuri disperate. („Pentru marile rele rele remedii mari.”)
Avec des si (et des mais), pe mettrait Paris en Bouteille. -> Dacă dacă și dacă ar fi ghivece și tigăi, nu ar fi de lucru pentru mâinile de păcănele. ("Cu ifs (și buts), unul ar pune Parisul într-o sticlă.")
Battre le fer pendentier qu'il est chaud. -> Pentru a lovi în timp ce fierul este fierbinte. („Să lovești fierul în timp ce este cald.”)
Bien mal acquis ne profite jamais. -> Am ajuns, s-au cheltuit prost. ("Bunurile slab obținute nu au niciodată profit.")
Bonne renommée vaut mieux que ceinture dorée. -> Un nume bun este mai bun decât bogățiile. ("Bine numit este mai mult valorează mai mult decât o centură de aur.")
Bon cânta ne saurait mentir. -> Ceea ce este crescut în os va ieși în carne. („Sângele bun nu știe să mintă”.)
Ce sont les tonneaux vides qui font le plus de bruit. -> Navele goale fac cel mai mult zgomot. ("Sunt butoaiele goale care fac cel mai mult zgomot.")
Chacun voit midi à sa porte. -> Pentru fiecare al său. („Fiecare vede amiaza la ușa lui.”)
Un clou chasse l'autre. -> Viața continuă. ("Un cui îi alungă pe celălalt.")
En avril, ne te découvre pas d’un fil. -> Vremea caldă din aprilie nu trebuie să fie de încredere. („În aprilie, nu scoateți un fir (din îmbrăcămintea dvs.).”)
În tout plătește, este un loc de mauvais chemin. -> Vor fi denivelări pe cele mai netede drumuri. ("În fiecare țară, există o ligă de drum prost.")
Entre arbre et écorce il ne faut pas pune le doigt. -> Prins între o stâncă și un loc greu. („Între copac și scoarță, nu ar trebui să puneți un deget.”)
Heureux au jeu, malheureux en amour. -> Norocos la cărți, nefericit în dragoste. ("Fericit în joc, nefericit în dragoste.")
Une hirondelle ne fait pas le printemps. -> O înghițire nu face vară. („O înghițire nu face primăvară.”)
Il faut casser le noyau pour avoir l’amande. -> Nicio durere nu are câștig. („Trebuie să spargi coaja pentru a avea migdala.)
Il faut qu'une porte soit ouverte ou fermée. -> Nu poate exista un curs de mijloc. ("O ușă trebuie să fie deschisă sau închisă.")
Il faut réfléchir avant d'agir. -> Uită-te înainte de a sări. („Trebuie să te gândești înainte de a acționa.)
Il ne faut jamais dire "Fontaine, je ne boirai pas de ton eau!" -> Nu spune niciodată. („Niciodată nu ar trebui să spui,„ Fântână, nu îți voi bea niciodată apa! ”)
Il ne faut jamais jeter le manche après la cognée. -> Nu spune niciodată moare. ("Nu ar trebui să aruncați niciodată mânerul după toporul de tăiere.")
Il ne faut rien laisser au hasard. -> Nu lăsa nimic la voia întâmplării. („Nimic nu trebuie lăsat la voia întâmplării.)
Nu există un pas de fumée fără feu. -> Unde este fum, este foc. („Nu există fum fără foc.)
Il n'y a que les montagnes qui ne se rencontrent jamais. -> Nu există niciunul atât de îndepărtat încât soarta nu poate reuni. ("Există doar munți care nu se întâlnesc niciodată.")
Il vaut mieux être marteau qu'enclume. -> Este mai bine să fii ciocan decât unghie. („Este mai bine să fii un ciocan decât o nicovală.”)
Imposible n’est pas français. -> Nu există niciun cuvânt de genul „nu se poate”. („Imposibilul nu este francez.”)
Les jours se suivent et ne se ressemblent pas. -> Nu se spune ce va aduce mâine. ("Zilele se succed și nu arată la fel.")
Un malheur ne vient jamais seul. -> Când plouă, se toarnă! („Nenorocirea nu vine niciodată singură.”)
Le mieux est l’ennemi de bien. -> Lasă-te suficient de bine. („Cel mai bun este dușmanul binelui.”)
Mieux vaut plier que rompre. -> Adaptați și supraviețuiți. („Mai bine să se îndoaie decât să se rupă.)
Mieux vaut prévenir que guérir. -> Prevenirea este mai bună decât vindecarea. („Mai bine să previnem decât să vindecăm.)
Mieux vaut tard que jamais. -> Mai bine târziu decât niciodată. („Târziu valorează mai mult decât niciodată.)
Les murs ont des oreilles. -> Pereții au urechi.
Noël au balcon, Pâques au tison. -> Un Crăciun cald înseamnă un Paște rece. („Crăciunul pe balcon, Paștele la brazi.”)
On ne fait pas d’omelette sans casser des œufs. -> Nu puteți face o omletă fără a sparge ouă.
On ne peut pas avoir le beurre et l'argent du beurre. -> Nu poți avea tortul tău și mănâncă-l și tu. ("Nu puteți avea untul și banii din [vânzarea] untului.")
Paris ne stă pas în faine. -> Roma nu a fost construită într-o zi. („Parisul nu a fost făcut într-o zi.”)
Les petits ruisseaux font les grandes rivières. -> Crește stejari înalți din ghinde mici. („Pâraiele râuri fac ca râurile mari”.)
Quand le vin est tiré, il faut le boire. -> Odată ce primul pas este făcut, nu se mai întoarce. („Când vinul este extras, trebuie să-l bea.)
La raison du plus fort est toujours la meilleure. -> Poate face dreptate. („Cel mai puternic motiv este întotdeauna cel mai bun.”)
Rien ne sert de courir, il faut începe de la punct. -> Lent și constant câștigă cursa. ("Nu are rost să alergați, trebuie să plecați la timp.")
Si jeunesse savait, si vieillesse pouvait. -> Tineretul este irosit pe cei mici.
(„Dacă tinerețea ar ști, dacă bătrânețea ar putea.”)
Un sou est un sou. -> Fiecare bănuț contează. („A cent is a cent.”)
Tant va la cruche à l'eau qu'à la fin elle se casse. -> Destul este suficient. („Atât de des, ulciorul se duce la apă, încât până la urmă se rupe.)
Tel est pris qui croyait prendre. -> Este biterul. ("El este luat de cine a crezut că ar putea lua.")
Tel qui rit vendredi dimanche pleurera. -> Râde vineri, plânge duminică. ("Cel care râde vineri va plânge duminică.")
Le temps, c'est de l’argent. -> Timpul este bani. („Timpul, asta este banii.”)
Tourner sept fois sa langue dans sa bouche. -> a gândi mult și greu înainte de a vorbi. („Să transformi limba în gura cuiva de șapte ori.”)
Tous les goûts sont dans la nature. -> Este nevoie de tot felul (pentru a face o lume). („Toate gusturile sunt în natură.)
Tout ce qui brille n'est pas sau. -> Tot ce sclipesc nu este aur.
Tout est bien qui finit bien. -> Totul se termină bine.
Toute peine mérite salaire. -> Muncitorul este demn de angajarea sa. („Toate necazurile luate merită plătite.)
Un tiens vaut mieux que deux tu l'auras. -> O pasăre în mână valorează două în tufiș. („Una pe care o dețineți este mai bună decât două pe care le veți avea.”)
Vouloir, c'est pouvoir. -> Unde există voință, există o cale. ("A dori, asta înseamnă a fi capabil.")

Zicale franceze despre tipurile de oameni

Salut bun, salutator. -> Un cuvânt pentru înțelept este suficient. („Pentru un ascultător bun, siguranță.)
À mauvais ouvrier point de bons outils. -> Un muncitor prost dă vina pe uneltele sale. („Pentru un muncitor rău nu există instrumente bune.)
À l'œuvre on reconnaît l'artisan. -> Puteți spune unui artist prin lucrarea sa. („Prin munca sa, cineva îl recunoaște pe muncitor.”)
À père avare fils prodigue. -> Fiul nenorocitului este o rată de cheltuială. ("Pentru un fiu risipitor de tată înțepător.")
À tout seigneur tout honneur. -> Onoare cui i se cuvine onoarea.
Aide-toi, le ciel t'aidera. -> Cerul îi ajută pe cei care se ajută pe ei înșiși. („Ajută-te, cerul te va ajuta.”)
Au royaume des aveugles les borgnes sont rois. -> În împărăția orbilor, omul cu ochi este rege.
Autant de têtes, autant d'avis. -> Prea mulți bucătari strică bulionul. ("Atâția capete, atâtea opinii.")
Aux innocents les mains pleines. -> Norocul începătorului. ("Mâini pline pentru inocenți.")
Bien faire et laisser dire. -> Faceți-vă munca bine și nu vă deranjați niciodată de critici. („Faceți bine și lăsați-i să vorbească.)
C'est au pied du mur qu'on voit le maçon. -> Arborele este cunoscut prin fructele sale. („La poalele zidului vedeți zidarul.”)
C'est en forgeant qu'on deviant forgeron. -> Practica face perfect. („Este forțând ca acela să devină fierar”.)
Charbonnier este maître chez lui. -> Casa unui om este castelul său. ("Un cărbune este stăpân acasă.")
Comme on connaît ses saints, on les honore. -> A cunoaște un prieten înseamnă a-l respecta. („După cum îi cunoașteți pe sfinții lui, unul îi onorează.”)
Comme on fait son illumin, on couche. -> Ți-ai făcut patul, acum trebuie să te culci.
Les conseilleurs ne sont pas les payeurs. -> Avizii nu plătesc prețul. ("Distribuitorii de avize nu sunt plătitorii.")
Les cordonniers sont toujours les plus chaussés. -> Fiul cizmarului merge mereu desculț. („Cizmarii sunt întotdeauna cei mai răi”.)
Deux patronons font chavirer la barque. -> Prea mulți bucătari strică bulionul. ("Doi șefi captează barca.")
L'erreur est humaine. -> A greși este om. („Eroarea este umană.”)
L’exactitude est la politesse des rois. -> Punctualitatea este politețea regilor.
L'habit ne fait pas le moine. -> Haina nu face persoana. („Obiceiul nu-l face pe călugăr.)
Il ne faut pas juger les gens sur the mine. -> Nu judecați o carte după copertă. („Nu ar trebui să-i judecăm pe oameni după aspectul lor.)
Il ne sert à rien de déshabiller Pierre pour habiller Paul. -> Robing Peter pentru a-l plăti pe Paul. ("Nu are niciun scop să-l dezbrace pe Petru să-l îmbrace pe Pavel.")
Il n’est pas méchant pot qui ne trouve son couvercle. -> Fiecare Jack are Jill-ul lui. ("Nu există niciun borcan, înseamnă că nu-și poate găsi capacul.")
Il vaut mieux aller au moulin qu'au médecin. -> Un măr pe zi ține medicul la distanță. („Este mai bine să mergi la moară decât la doctor.)
Nécessité fait loi. -> Cerșetorii nu pot fi alegători. („Necesitatea face lege”).
Nul n’est prophète en son pays. -> Niciun om nu este profet în propria sa țară.
L'ocazie fait le Larron. -> Oportunitatea face un hoț.
On ne peut pas être à la fois au four et au moulin. -> Nu puteți fi în două locuri simultan. („Nu puteți fi la cuptor și la moară în același timp.)
Pe ne Prete qu'aux bogății. -> Numai cei bogați devin mai bogați. („Unul împrumută doar bogaților.)
Quand le diable deviant vieux, il se fait ermite. -> Noii convertiți sunt cei mai pioși. („Când diavolul îmbătrânește, se transformă într-un pustnic.)
Intrebati pe veut, pe peut. -> Unde există voință, există o cale. („Când doriți, se poate.”)
Qui aime bien châtie Bien. -> Puneți toiagul și stricați copilul. („Cel care iubește bine pedepsește bine.)
Qui Casse les Verres les paie. -> Plătești pentru greșelile tale. („Cel care sparge ochelarii plătește pentru ei.)
Qui craint le danger ne doit pas aller en mer. -> Dacă nu suporti căldura, ieși din bucătărie. („Cel care se teme de pericole nu ar trebui să meargă la mare.”)
Qui donne aux pauvres prête à Dieu. -> Caritatea va fi răsplătită în ceruri. („Cel care dă împrumuturilor sărace lui Dumnezeu”).
Qui dort a murit. -> Cine doarme uită de foame. („Cel care doarme mănâncă.”)
Qui m'aime mă suive. -> Vino toți credincioșii. („Cel care mă iubește, urmează-mă.”)
Qui n'entend qu'une cloche n'entend qu'un fiul. -> Ascultă cealaltă parte și crede puțin. („Cel care aude un singur clopot aude un singur sunet.”)
Qui ne dit mot consimțământ. -> Tăcerea implică acordul. („Cel care spune nimic nu consimte.”)
Qui ne risque rien Rien n'a. -> Nimic aventurat, nimic câștigat. („Cel care riscă nimic nu are nimic.)
Qui ses dettes s'enrichit paie. -> Omul bogat este cel care își plătește datoriile. („Cel care își plătește datoriile devine mai bogat.)
Qui peut le plus peut le moins. -> Cel care poate face mai mult poate face mai puțin.
Qui s'excuse, s'accuse. -> O conștiință vinovată nu are nevoie de acuzator. („Cel care se scuză se acuză pe sine”).
Qui se marie à la hâte se pocăiește în loisir. -> Căsătoriți-vă în grabă, pocăiți-vă mai târziu. („Cel care se căsătorește cu grabă se pocăiește în timpul liber.”)
Qui se trimise morveux, qu'il se Mouche. -> Dacă pantoful se potrivește, purtați-l. („Cel care se simte îndesat ar trebui să-și sufle nasul.”)
Qui sème le vent récolte la tempête. -> Pe măsură ce semeni, tot așa vei culege. („Cel care semănă vântul prinde furtuna.”)
Qui s'y frotte s'y Pique. -> Atenție - s-ar putea să fii ars. („Cel care se freacă de ea se înțepe.)
Qui terre a, guerre un. -> Cine are pământ are certuri. („Cine are pământ, are război”).
Qui trop embrasse mal étreint. -> Cel care înțelege prea mult pierde totul. („Cel care îmbrățișează prea mult ține prost”.)
Qui va merge la urmărirea unui loc. -> Cel care părăsește locul îl pierde. / Renunță la linie și îți vei pierde locul. („Cel care merge la vânătoare își pierde locul.)
Qui VA lentement VA mãsurãrii. -> Incet, dar sigur. („Cel care merge încet merge sigur.)
Qui veut la fin veut les moyens. -> Finalul justifică mijloacele. („Cel care vrea sfârșitul vrea mijloacele.”)
Qui veut voyager loin ménage sa monture. -> Cel care o ia lent și constant, călătorește mult. („Cel care vrea să călătorească departe își scapă montura.”)
Qui Vivra Verra. -> Ce va fi va fi / Timpul va spune / Dumnezeu nu știe decât. („Cel ce trăiește va vedea.”)
Rira bien qui rira le dernier. -> Cine râde ultima dată râde cel mai bine. ("Va râde bine cel care râde ultimul.")
Tel père, tel fils. -> Ca tată ca fiu.
Tout soldat a dans son sac son son batôn de maréchal. -> Cerul este limita. ("Fiecare soldat are bagheta lui Marshall în geantă.")
Tout vient à point à qui sait attendre. -> Toate lucrurile ajung la cei care așteaptă. („Totul vine la timp pentru cel care știe să aștepte.”)
La vérité sort de la bouche des enfants. -> Din gurile pruncilor. („Adevărul iese din gurile copiilor.)

Zicale franceze cu analogii animale

À bon de chat bon de șobolan. -> Tit pentru tat. („La șobolan bun pentru pisică.”)
Bon chien chasse de race. -> Ca rasele ca. ("Câine bun vânează [mulțumită] strămoșilor săi.")
La caque a trimis Toujours le hareng. -> Ceea ce este crescut în os va ieși în carne. ("Butoiul de hering miroase întotdeauna ca hering.")
Ce n’est pas à un vieux singe qu'on apprend à faire la grimace. -> Nu există niciun înlocuitor pentru experiență. ("Nu este o maimuță bătrână pe care cineva o învață să facă chipuri.")
Ce n’est pas la vache qui crie le plus fort qui fait le plus de lait. -> Vorbitorii nu sunt făcători.
(„Nu este vaca care moșește cel mai tare cine dă cel mai mult lapte”).
C'est la poule qui chante qui a fait l’œuf. -> Câinele vinovat latră cel mai tare. („Puiul cântă cine a depus oul.)
Chat echaudé craint l'eau froide. -> Odată mușcat, de două ori timid. („Pisica scaldată se teme de apa rece”.)
Le chat parti, les souris dansent. -> Când pisica va fi departe, șoarecii vor juca. ("Pisica a plecat, șoarecii dansează.")
Chien qui aboie ne Mord pas. -> Un câine care latră nu mușcă.
Un Chien regarde Bien Evêque ONU. -> O pisică poate privi un rege. ("Un câine arată bine la un episcop.")
Un chien vivant vaut mieux qu'un lion mort. -> O pasăre în mână valorează două în tufiș. ("Un câine viu valorează mai mult decât un leu mort.")
Les chiens aboient, la caravane passe. -> Pentru fiecare al său. ("Câinii latră, rulota merge.")
Les chiens ne font pas des chats. -> Mărul nu cade departe de copac. („Câinii nu fac pisici.)
Donne au chien l'os pour qu'il ne convoite pas ta viande. -> Dă unii și păstrează restul. („Dați câinelui osul, pentru a nu se duce după carnea dvs.”)
Faire d'une lovituri de stat deux pierre. -> Să omori două păsări cu o piatră. ("Să lovești de două ori cu o piatră.")
Faute de grives, pe mange des merles. -> Cerșetorii nu pot fi alegători. („Lipsa zgomotului, unul mănâncă păsări negre.”)
Les poissons mangent les Gros petits. -> Peștele mare mănâncă pește mic.
Il faut savoir donner un œuf pour avoir un bœuf. -> Dă puțin pentru a obține multe. („Trebuie să știi să dai un ou pentru a obține un bou.)
Il ne faut jamais courir deux lièvres à la fois. -> Nu încercați să faceți două lucruri simultan. ("Nu ar trebui să alergăm niciodată după două iepuri în același timp.")
Il ne faut jamais mettre la charrue avant les bœufs. -> Nu puneți căruța înaintea calului. („Nu ar trebui să punem niciodată plugul înaintea boilor.)
Il ne faut pas vendre the peau de l’ours avant de l’avoir tué. -> Nu-ți număra puii înainte de a fi ecloși. ("Nu ar trebui să vindeți pielea de urs înainte de a ucide ursul.")
Il vaut mieux s'adresser à Dieu qu'à ses saints. -> Este mai bine să vorbești cu râșnița de organe decât maimuța. („Este mai bine să te adresezi lui Dumnezeu decât sfinților săi.”)
Il și un plus d’un à la foire qui s’appelle Martin. -> Nu sari la concluzii. ("La târg există mai mult de un măgar pe nume Martin.")
Le loup retourne toujours au bois. -> Unul se întoarce întotdeauna la rădăcinile cuiva. („Lupul întoarce întotdeauna în pădure”).
Ne réveillez pas le chat qui dort. -> Lasă câinii adormiți să mintă. („Nu trezi pisica adormită”).
La Nuit, Tous les chat-uri sont Gris. -> Toate pisicile sunt gri în întuneric. („Noaptea, toate pisicile sunt gri”.)
Pe ne marie pas les poules avec les renards. -> Accelerații diferite pentru oameni diferiți. ("Unul nu se însoțește găinile cu vulpile.")
Petit à petit, l'oiseau fait son nid. -> Fiecare lucru mic ajută. ("Puțin, pasărea își construiește cuibul.")
Quand le chat n’est pas là, les souris dansent. -> Când pisica va fi departe, șoarecii vor juca. ("Când pisica nu este acolo, șoarecii dansează.")
Intrebare pe parle du loup (on en voit la queue). -> Vorbește diavolul (și apare). ("Când vorbești despre lup (îi vezi coada).")
Qui a bu boira. -> Un leopard nu-și poate schimba pete. („Cel care a băut va bea.)
Qui m'aime aime mon chien. -> Iubeste-ma iubeste-mi cainele. („Cel care mă iubește își iubește câinele.”)
Qui naît poule aime à caqueter. -> Un leopard nu-și poate schimba pete. („Celui care s-a născut găină îi place să târască.)
Qui se couche avec les chiens se lève cu des puces. -> Dacă te culci cu câinii te ridici cu purici.
Qui se fait brebis le loup le mange. -> Băieții simpatici termină ultima. („Cel care se face o oaie lupul mănâncă.)
Qui se ressemble s'assemble. -> Păsările unei pene se îmbină. („Cei care seamănă cu asamblarea.”)
Qui vole un œuf vole un bœuf. -> Dă un centimetru și el va lua un kilometru. („Cel care fură un ou va fura un bou.)
Souris qui n'a qu'un trou est bientôt Prize. -> Mai bine în siguranță decât îmi pare rău. ("Un mouse care are doar o gaură este curând prins.")

Limbile