De departe, cel mai abundent gaz din atmosfera Pământului este azotul, care reprezintă aproximativ 78% din masa de aer uscat. Oxigenul este următorul cel mai abundent gaz, prezent la niveluri de 20 până la 21%. Deși aerul umed pare că conține multă apă, cantitatea maximă de vapori de apă pe care aerul o poate ține este de aproximativ 4%.
În acest tabel sunt enumerate cele mai abundente gaze din partea inferioară a atmosferei Pământului (până la 25 km). În timp ce procentul de azot și oxigen sunt destul de stabile, cantitatea de gaze cu efect de seră se schimbă și depinde de locație. Vaporii de apă sunt extrem de variabili. În regiunile aride sau extrem de reci, vaporii de apă pot fi aproape absenți. În regiunile calde, tropicale, vaporii de apă reprezintă o parte semnificativă a gazelor atmosferice.
Unele referințe includ alte gaze din această listă, cum ar fi kriptonul (mai puțin abundent decât heliul, dar mai mult decât hidrogenul), xenonul (mai puțin abundent decât hidrogenul), dioxidul de azot (mai puțin abundent decât ozonul) și iodul (mai puțin abundent decât ozonul).
Gaz | Formulă | Procent Volumul |
Azot | N2 | 78.08% |
Oxigen | O2 | 20.95% |
Apă* | H2O | De la 0% la 4% |
argon | Ar | 0,93% |
Dioxid de carbon* | CO2 | 0,0360% |
Neon | Ne | 0,0018% |
Heliu | El | 0,0005% |
Metan* | CH4 | 0,00017% |
Hidrogen | H2 | 0,00005% |
Oxid de azot* | N2O | 0,0003% |
Ozon* | O3 | 0.000004% |
* gaze cu compoziție variabilă
Referință: Pidwirny, M. (2006). "Compoziție atmosferică". Fundamentele Geografiei Fizice, ediția a II-a.
Concentrația medie a gazelor cu efect de seră dioxid de carbon, metan și dioxid de azot a crescut. Ozonul este concentrat în jurul orașelor și în stratosfera Pământului. În plus față de elementele din tabel și kripton, xenon, dioxid de azot și iod (toate menționate anterior), există urme de amoniac, monoxid de carbon și alte câteva gaze.
Este important să știm care este cel mai abundent gaz, care sunt celelalte gaze din atmosfera Pământului și cum se schimbă compoziția aerului cu altitudinea și în timp, din mai multe motive. Informațiile ne ajută să înțelegem și să prezicem vremea. Cantitatea de vapori de apă din aer este deosebit de relevantă pentru prognoza meteo. Compoziția gazelor ne ajută să înțelegem efectele substanțelor chimice naturale și naturale, eliberate în atmosferă. Componența atmosferei este extrem de importantă pentru climă, astfel încât schimbările în gaze ne pot ajuta să prezicem schimbări climatice ample.